​Galați V15 e numele ultimei stele botezate după orașul de pe malul Dunării. V fiindcă e o stea variabilă, 15 fiindcă e a 15-a stea descoperită de echipa de la Observatorul astronomic din Galați. Doi dintre membrii ei mi-au explicat cum se descoperă o stea și cum e să faci astronomie în România.

Gabriel NeaguFoto: Arhiva personala

Info pe scurt:

  • Galați V15 nu este prima stea variabilă descoperită de Observatorul astronomic din Galați și colaboratorii echipei gălățene dar e cea mai importantă
  • Steaua variabilă Galați V15 este un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă.
  • În România este necesară realizarea unui observator astronomic performant care să fie amplasat într-o zonă montană departe de poluarea luminoasă
  • Majoritatea tinerilor pasionați de astronomie pleacă la studii în străinatate

În timp ce Elon Musk scrie istorie cu SpaceX și China tocmai a anunțat că și-a pus în orbită ultimul satelit din propriul sistem de navigație BeiDou-3, în România tocmai am aflat că laserul de la Măgurele nu a fost inclus în niciun experiment și a pierdut finanțarea europeană, cercetătorii cerând demiterea actualului director al Institutului.

Sigur, ar fi absurd să ne comparăm noi cu China sau ce face SpaceX dar nu cred că ar fi deplasat să încercăm să nu ne batem joc de unul de puținele proiecte majore (ca să nu zic singurul) pe care le avem în domeniul științific și noi. Însă mai grav este că în timp ce toate statele cu măcar o urmă de viziune investesc în știință și tech, unde sunt joburile viitorului pentru oameni înalt calificați, la noi nu există niciun plan coerent, sau măcar un plan de orice fel, în această direcție iar învățământul românesc se scufundă tot mai mult de la an la an.

Dar mereu există și excepții de la regulă și oameni care reușesc lucruri mișto iar în România o parte din aceștia sunt la Galați și au anunțat recent descoperirea stelei Galați V15.

Am vorbit cu doi dintre membrii echipei care a reușit acest lucru pentru a afla cum se descoperă o stea și cum văd ei că se raportează publicul din România la astronomie.

Ovidiu Tercu este muzeograf și astronom, coordonator al Compartimentului Planetariu/Observator astronomic din cadrul Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi iar Gabriel Neagu e elev în clasa XI-a la Liceul “Carol I” din Galați și astronom amator, membru al Astroclubului ”Călin Popovici” din Galaţi.

Steaua Galați V15

Galați V15 este a 15-a stea descoperită de Observatorul astronomic din Galați. Cum ați ajuns în acest punct?

Ovidiu Tercu: Am început activitatea de survey fotometric în vara lui 2012 sperând inițial să descoperim exoplanete, adică planete din afara sistemului nostru solar. Din păcate, nu am reușit acest lucru dar am avut mai mult succes cu descoperirea de stele variabile.

După această reușită am continuat de-a lungul anilor împreună cu mai mulți membri ai Astroclubului „Călin Popovici“ din Galați căutarea stelelor variabile.

Toată activitatea de la Observatorul astronomic din Galați în domeniul cercetării științifice și al educației s-a realizat în echipă, iar un motiv de mândrie pentru noi este că din aceasta au făcut parte de-a lungul timpului foarte mulți elevi și studenți. Descoperirea celei de-a 15-a stele variabile este foarte importantă pentru observatorul nostru, deoarece am reușit acest lucru în urma survey-ului fotometric realizat în nebuloasa IC 1396.

Deși nu este prima stea variabilă descoperită de Observatorul astronomic din Galați ea este una importantă pentru noi întrucât descoperirea unei stele în dreptul unei nebuloase este mai dificilă și ne-am dorit de mult timp acest lucru.

Care e procesul prin care este descoperită o stea?

Gabriel Neagu: Stelele variabile se descoperă în urma activității de survey fotometric, ceea ce înseamnă fotografierea repetată a unei zone de pe cer pe parcursul mai multor nopți. Urmează analiza imaginilor pentru a observa o variabilitate în strălucire a stelelor care se găsesc în câmpul fotografiat.

În momentul în care identificăm o astfel de stea se verifică în ce cataloage este prezentă, iar în cazul în care constatăm că această stea variabilă nu este descoperită începem procesul de măsurare a fluxului de lumină în fiecare imagine pentru a observa variața acestuia în timp

După această etapă urmează analiza curbei de lumină, prin intermediul căreia determinăm minimul și maximul strălucirii stelei, dar și perioada de variabilitate.

Cum este recunoscută descoperirea unei stele de către comunitatea astronomică internațională?

Gabriel Neagu: Toate aceste date științifice sunt necesare pentru a raporta aceasta nouă stea variabilă către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO - American Association of Variable Stars Observers), unde este inclusă în baza de date internaţională a stelelor variabile.

După ce acestea sunt comunicat AAVSO un specialist de la această organizație verifică datele trimise iar dacă analiza datelor este corectă steaua este inclusă în baza de date Variable Star Index (VSX).

Ovidiu Tercu

Ce cunoașteți momentan despre steaua Galați V15?

Ovidiu Tercu: Steaua variabilă Galati V15 este în constelația Cefeu, la aproximativ 13.600 ani-lumina departare, în dreptul nebuloasei IC 1396, care se găsește la 2.400 de ani-lumină.

Steaua variabilă Galati V15 este un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi a rotaţiei rapide.

Ce înseamnă că o stea are luminozitatea variabilă?

Gabriel Neagu: Variația luminozității unei stele poate avea mai multe cauze. Unele stele variază în strălucire din cauza unor fenomene fizice care au loc în interiorul acestora. Variația strălucirii la unele stele poate apărea și din alte cauze cum ar fi prezența unor nori de praf și gaze sau a petelor pe suprafața stelei sau altele, domeniul stelelor variabile fiind foarte vast.

În alte situații, cum este și cazul stelei Galați V15, avem două stele care se învârt în jurul centrului comun de masă, eclipsându-se reciproc, lucru care duce la observarea unei variabilități.

„Foarte mulți elevi din România au adus medalii la olimpiadele internaționale de astronomie și astrofizică”

Se confruntă astronomii români cu probleme pentru care cei din alte țări nu trebuie să-și facă griji?

Ovidiu Tercu: În România este necesară realizarea unui observator astronomic performant care să fie amplasat într-o zonă montană departe de poluarea luminoasă a marilor orașe, această investiție nefiind foarte mare pentru posibilitățile țării noastre.

Avem tineri pasionați de astronomie și astrofizică care cu siguranță și-ar dori să lucreze într-un asemenea observator. Așa cum probabil știți, foarte mulți elevi din România de-a lungul timpului au adus numeroase medalii la olimpiadele internaționale de astronomie și astrofizică.

Din păcate, majoritatea tinerilor pasionați de astronomie pleacă la studii în străinatate și tot acolo își îndeplinesc visul, de a lucra în domeniul astronomiei.

Cum credeți că se raportează publicul din România la astronomie?

Gabriel Neagu

Ovidiu Tercu: Observatorul Astronomic din Galați este un observator public și educațional, iar mulțumită acestui lucru pot să vă împărtășesc experiența mea de 17 ani în domeniul educației prin astronomie.

Mă bucur foarte mult că tinerii sunt interesați de știință și în mod special de astronomie. Acest interes nu a scăzut în ultimii ani, ci aș spune că, dimpotrivă, vedem o creștere constantă a interesului față astronomie.

La Observatorul din Galați avem un astroclub, iar în fiecare an organizăm o tabără și o școală de vară de astronomie. Pe lângă aceste activități, tinerii pasionați de domeniul cercetării științifice lucrează cu mine atât în cadrul observațiilor astronomice nocturne, cât și la analiza datelor.

Pentru elevii care participă la olimpiadele de astronomie și astrofizică există un program educațional pentru pregătirea probei practice a acestei olimpiade. În acest moment mai mulţi membri ai astroclubului gălățean sunt studenţi la diferite universităţi din lume, unde studiază astronomie şi astrofizică sau sunt doctori în acest domeniu, lucrând ca astronomi profesionişti.

Observatorul astronomic din Galați

Un domeniu foarte popular în astronomie în acest moment este „vânătoarea” de exoplanete. Merge și Observatorul astronomic din Galați pe această pistă?

Gabriel Neagu: În anul 2012 s-au observat pentru prima dată în România tranzitele unor planete extrasolare la Observatorul Astronomic din Galați, acesta deținând o gamă largă de echipamente care ne permit observarea de exoplanete prin metoda tranzitului.

De-a lungul anilor s-a încercat și descoperirea de exoplanete folosind instrumentele din dotare dar fără niciun rezultat. În această primăvară am început o colaborare privind confirmarea de la sol a unor posibile exoplanete observate cu Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS), o misiune spațială a NASA destinată descoperirii de exoplanete prin metoda tranzitului pe o suprafață de 400 de ori mai mare decât a telescopului spațial Kepler.

Echipa care a realizat descoperirea stelei variabile Galati V15: Ovidiu Tercu – coordonatorul Observatorului astronomic Galaţi, Gabriel Neagu și Dominic Zlat, membrii ai Astroclubului ”Călin Popovici” din Galaţi, Gabriel Murawski din Polonia de la Stacja Obserwacji Tranzytów Egzoplanet w Suwałkach (SOTES) Sam Deen din SUA de la Northern Arizona University