Astronomii au observat în premieră nucleul unei exoplanete gazoase gigantice, iar descoperirea vine ”la pachet” cu multe întrebări

Joi, 2 iulie 2020, 14:00 Science - Spatiul

​Astronomii au descoperit un obiect nemaivăzut până acum, obiect ce orbitează în jurul unei stele ce se găsește la 730 de ani lumină de Terra. Exoplaneta denumită TOI 849b este mult mai mare decât Pământul și se crede că este nucleul unei planete gigantice gazoase stil Jupiter care, fie și-a pierdut atmosfera formată din hidrogen și heliu, fie, la începuturi, din diverse motive, nu și-a putut forma complet atmosfera.

Planeta ”pietroasă” este mare, bizară și densă și se găsește foarte aproape de steaua în jurul căreia orbitează, dar ”anul” durează acolo doar 18 ore, iar la suprafață temperatura este de 1.500 grade C, tot din cauza apropierii de steaua ei.

Planeta descoperită cu ajutorul telescopului TESS al NASA este exoplaneta terestră (în sensul de planetă compusă din roci și din metale) cu masa cea mai mare observată până acum (cam de 40 de ori mai masivă decât Terra).

TOI 849b este neobișnuită și din cauza locului unde se află, în așa numitul ”deșert Neptunian”, o zonă numită așa fiindcă este plină de stele și rar se găsesc acolo planete gazoase mari precum este Neptun.

”Planeta este ciudat de aproape de stea, dacă ținem cont de masă. Cu alte cuvinte nu prea găsim planete așa masive la distanțe orbitale atât de mici”, spune David Armstrong de la University of Warwick.

Planetele gazoase gigantice precum Jupiter sau Saturn au un miez planetar solid, ”învelit” însă cu o atmosferă densă de hidrogen și heliu care ascunde nucleul. Acum, cercetătorii au găsit ceea ce cred că ar fi ”măruntaiele” solide ale unei planete gazoase care și-a pierdut atmosfera.

”Este foarte dificil ca o planetă să fie atât de masivă și de densă fără a deveni un gigant gazos (...) Ceva în acel proces standard de formare a funcționat diferit”, spune Armstrong.

Mai multe teorii ar putea explica de ce TOI 849b este un nucleu planetar expus și nu o planetă uriașă gazoasă. Una ar fi că planeta chiar a fost o gigantică gazoasă precum Jupiter, dar prin diverse modalități și-a pierdut învelișul gazos (de exemplu a orbitat prea aproape de steaua sa, iar învelișul gazos a fost smuls sau a existat o coliziune cu o altă planetă. O altă teorie este că ar fi vorba de o ”gigantă gazoasă eșuată” și practic ar fi putut exista o breșă în discul de gaz și praf din care s-a născut.

”Cred că unul dintre indiciile importante pe care le-am găsit este că planeta se află în zona fierbinte deșertică neptuniană o zonă în care nu prea găsim planete. Asta ne arată că a trecut printr-o evoluție neobișnuită. Eu aș tinde să cred că și-a pierdut atmosfera, dar mai trebuie să facem o serie de observații pentru a fi siguri”, mai spune Armstrong.

Surse: BBC, National Geographic, .selectscience.net