Premiul Nobel pentru Fizică a ajuns la trei specialiști în studierea fascinantelor găuri negre - De ce descoperirile lor sunt importante
Găurile negre supermasive sunt o enigmă a astrofizicii, mai ales când este vorba de a explica în ce mod reușesc să devină atât de mari. Formarea acestor găuri negre a stat în centrul cercetărilor din astrofizica modernă și se consideră că ele devorează cu o viteză nebunească tot gazul din galaxiile dense ce se găsesc în jurul lor. Conceptul a apărut la final de secol 18, dar a putut fi dezvoltat doar după ce tehnologia a avansat și a permis observații mai avansate în secolul 20.
Cum sunt invizibile, ele nu pot fi observate decât prin contrast, observând fenomenele care se petrec în apropierea lor.
Interesul pentru găuri negre a crescut după publicarea, în 1915, a teoriei generale a relativității de către Albert Einstein care a prezis că materia deformează și structura spațiului și a timpului. O stea masivă ar putea, din această perspectivă, să colapseze în ea însăși până la a ajunge să fie un punct cu masă ce tinde către zero și gravitație infinită, ceea ce s-a numit mai târziu ”singularitate gravitațională”.
Gaura neagră nu este o simplă curiozitate și nici nu este un concept fără legătură cu realitatea
Singularitatea gravitațională este un punct de concentrație infinită și cu o forță gravitațională imensă. Se presupune că găurile negre ar avea în centrul lor o singularitate gravitațională, atrăgând prin gravitație absolut tot ce se află împrejur, inclusiv lumina.
Însă marii fizicieni de acum un secol au contestat ipoteza singularității gravitaționale, inclusiv Einstein considerând că este un nonsens fizic ca o stea să se poată reduce și autodistruge până în stadiul de a deveni un punct ultra-minuscul.
Roger Penrose, care a lucrat împreună cu Stephen Hawking din 1965, a demonstrat că aceste singularități pot să existe și că nu trebuie să fie considerate o super-raritate. Gaura neagră nu este o simplă curiozitate și nici nu este un concept fără legătură cu realitatea, în plus găurile negre pot apărea în foarte multe locuri din univers. Spre exemplu, în interiorul galaxiilor, multe stele explodează ca supernove și lasă în urmă o gaură neagră stelară (ce are masa unei stele). Când gaura neagră este în centrul galaxiei, ea devorează stelele din jur în parcursul ei spre a deveni ”supermasivă”.
Penrose s-a folosit de modelarea matematică pentru a dovedi că găurile negre se pot forma, devenind o entitate din care nimic, nici măcar lumina, nu poate scăpa. Calculele sale au dovedit că găurile negre sunt o consecință directă a teoriei generale a relativității.
Sagittarius A* - gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei
De la începutul anilor 90, ceilalți doi laureați din 2020, Reinhard Genzel și Andrea Ghez au cercetat asiduu zona din centrul galaxiei noastre. Folosind cele mai puternice telescoape au cercetat norii de gaz interstelar din centrul galaxiei și au făcut descoperiri legate de această gaură neagră supermasivă, venind cu dovezi puternice în sprijinul existenței ei. Ei au adus și dovezi ce arată că gaura neagră atrage stelele din jurul ei.
Andrea Ghez a devenit a patra femeie căreia i se decernează premiul Nobel pentru fizică, premiu la care bărbații au cel mai mare procent de decernare dintre cele șase tipuri de Nobel acordate.
Sagittarius A* este gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre, se află la 26.000 de ani lumină de Terra și are un diametru de 120 de unități astronomice (3 miliarde km) și o masă de 4 milioane de ori mai mare decât masa Soarelui. Găurile negre absorb cu voracitate tot ce se află în jurul lor, dar cercetările au arătat că Sagittarius A* are un comportament ceva mai calm în acest sens. Fiind apropiată de Terra față de alte găuri negre, Sagittarius A* a fost una dintre puținele la care a putut fi studiată ”curgerea” materiei din zona ei.

România și-a dublat în ultimii 5 ani deficitul comercial cu produse alimentare. În 9 luni am importat aproape 8 milioane de tone de produse agroalimentare
Topul județelor după numărul de teste COVID care se fac în fiecare zi: București pe primul loc, Vrancea pe ultimul / Datele oficiale publicate de Ministerul Sănătății
VIDEO Va deveni Podul peste Dunăre de la Brăila un „muzeu”? „Tocmai a fost emisă autorizația de construire pentru primii kilometri din drumurile de legătură”
ANALIZĂ 44 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977: Câte clădiri a consolidat Primăria Capitalei, câte au risc seismic și ce planuri are noua administrație
Katalin Karikó, biochimista care a dezvoltat tehnologia mRNA, despre durata de eficacitate a vaccinului BioNTech - Pfizer, pentru HotNews.ro: „Dacă cei vaccinați nu se infectează, nu vom avea nevoie de o altă doză”
Profesorul Radu Gologan, după prima etapă a Olimpiadei de Matematică, organizată online: „Am descoperit uluiți extrem de multe fraude. Părinți care contestă corupția din România își impun copiii prin corupție”
Intrebarea tulburatoare este cum pot lucra fizicienii cu aceste notiuni si cum isi pot depasi sentimentele de inferioritate cind vin in contact direct cu maretia Universului?
Dar ce pretentii avem în cele numai câteva sute de ani de când avem telescop și am descoperit că Pămàntul e rotund și ne învârtim în jurul Soarelui.
Numai ca un grup de cercetători de la Copenhaga si-a dat seama ca totul nu a fost altceva decat o escrocherie. S-a injectat un semnal fals care simula detectia undelor gravitaționale.
Vezi: https://www.newscientist.com/article/mg24032022-600-exclusive-grave-doubts-over-ligos-discovery-of-gravitational-waves/
Tot așa și acum cu Nobelul pentru studierea Găurilor Negre, totul nu este altceva decat o smecherie. Teoria Relativitatii Generalizata reprezinta doar o inventie a lui Albert Einstein concepută pentru a explica traiectoria planetei Mercur dar care conduce și la tot felul de soluții false cum ar fi Găurile Negre sau Undele Gravitationale.
Omenii de stiinta, niste escroci, incearca sa te sperie cu gaurile negre sa le bagi bani in cutia milei ... oh wait!
Asadar moralitatea cu care iti definesti viata ar trebui sa nu aiba nici o legatura cu ce te astepti sa primesti dupa moarte. Daca primesti, considera asta un bonus. Daca nu, nu ai pierdut oricum nimic.
Dar, cum am spus, asta e o alta discutie si mi-ar placea sa traiesc pina cind toate aspectele ei ar fi pe deplin elucidate.
PS: daca dovedesti asta formal, ai un Nobel in buzunar. Cauta articole despre universul ca holograma. De altfel si gaurile negre pot fi vazute ca holograme. Este universul interiorul unei gauri negre?
Poti sa pastrezi Nobelul, poate ai nevoie dupa ce te trezesti din simulare.
Nu totul se poate demonstra stiintific. De exememplu, cum poti tu demonstra stiintific ca esti chiar tu care tastezi si postezi pe-aici si nu esti doar o simulare? Sau cum poti demonstra stiintific niste aberatii?...
Dar daca tot esti o simulare, ce rost mai are viata ta? Inca un motiv sa-i pui capat, si astfel scapi si de tot felul de dileme existentiale, de stres, de sbateri, agitatii, lupte etc.
2) Daca crezi ca ceea ce am zis cu universul holograma e o aberatie, demonstreaza formal asta. Faptul ca spui ca unele lucruri nu pot fi demonstrate necesita la randul sau o demonstratie.
3) Daca crezi ca simularile nu au rost, incearca sa ii explici asta unui inginer constructor de aeronave. Sunt convins ca iti va da dreptate. Sau nici avioanele lui nu au sens?!?
4) Dilemele existentiale sunt exact cele pentru care am evoluat de la Aristotel la stiinta de azi. Un lant enorm de oameni cu probleme existentiale, nemultumiti de teoriile pe care altii le credeau adevar pur batut in cuie. Multi stresati de ideea de exemplu ca informatia nu se poate pierde cand un ziar cade intr-o gaura neagra de exemplu. Sau daca pui un ziar la blender, informatia din el ramane sau nu?
5) Un inceput: https://en.wikipedia.org/wiki/Holographic_principle. Vei gasi prin el numele si paperurile unor genii in fizica si matematica. Din nou alti oameni cu probleme existentiale la care tu nu ai acces.
Ia Nobelul ala din buzunarul caruia i l-ai oferit si raspunde la urmatoarele intrebari existentiale ale lumii tale simulate: de unde stie computerul ce este bine si rau, ca sa-ti implementeze in simularea ta aceste "notiuni", impulsuri? Sau de ce trebie simulat ceva care reprezinta, pentru tine, un concept dualistic bine-rau? Cine poate sa creeze un software atat de complex incat sa creeze simulari de tot felul de dihotomii si paradigme? Constiinta...
Poti sa intrebi si un prieten, de exemplu geniile acelea de la link-ul postat de tine.
Sai iti dau altul. Masina mea a ramas fara frane. In fata am de ales sa intru intr-un grup de 10 adulti sau un grup de 7 copii. Nu am alta varianta. Aleg totusi grupul de 10 adulti. A fost o decizie buna sau rea? A fost o decizie morala sau imorala?
TOT ce ai descris tu nu exista decat in niste conventii intre oameni. In plus fiecare le percepe in mod diferit. Si da, chiar si acestea pot fi modelate.
Daca aceste notiunie de bine si rau sunt "antropice", rezultatul gandirii noastre, inseamna ca esti independent de orice simulare. "Exista doar intre oameni": pai daca exista inseamna ca ori este rezultatul gandirii noastre si nu esti intr-o simulare, ori esti intr-o simulare si cineva a programat acest computer astfel incat noi sa avem cunstinta a ceea ce este bine si rau. Nu conteaza ca fiecare le percee in mod diferit, ci ca le percepe fiecare.
Inca o data, cum de stie "creatorul" simularii sa "input" ceva care sa aiba ca rezultat in "constiinta" ta (care esti doar un bit in acest mare program), notiuni de bine si rau si mai ales de ce?
Daca ai citi mai mult despre asta si mai putin despre blendere si ziare, ai sa vezi ca o sa afli si de ce nu te afli intr-un simulator.
Fiind externe inseamna ca nu sunt decat rezultatul unei programari in mintea ta de catre altii: familie, evenimente, etc. Ori daca acest lucru e posibil in lumea "reala" ca rezultat al interactiunii, acesta este usor modelabil ca rezultat al unei interactiuni intre procesele unui sistem de calcul. Iar ce e moral pentru tine nu inseamna ca e moral si pentru mine. Deci in final un pic de selectie aleatoare si voila, creezi "constiinte individuale" si "|constiinte colective".
PS: problema universului holograma este cat se poate de serioasa iar dupa cum spui, a demonstra una sau alta este deosebit de dificil. Dar te intreb: ce e timpul? Din nou, daca raspunzi formal, ai un Nobel in buzunar. De ce in sisteme inchise entropia nu poate scadea? Alt Nobel. De ce nu e timpul reversibil? Alt Nobel. Pur si simplu sunt intrebari simple si fundamentale despre univers la care nu avem idee cum arata raspunsul. Dar ar putea avea un raspuns simplu (si probabil gresit): pentru ca asa au fost definite ca input pentru simulare.
Anyhow, cum zic francezii, iti tariesti viata ca si cum nu ai fi intr-o simulare, ca nu ai chef sa risti.
Este o problema studiata pe indelete de Stephen Hawking. Tu insa daca ai fi citit un pic mai multa astronomie si/sau astrofizica ai fi constatat ca universul nu este reprezentat doar de cei patru pereti intre care tii inchisa gandirea ta. Iar de-a lungul istoriei multe teorii despre care se credeau ca fiind "adevar" au fost demonstrate ca fiind incomplete (teoria gravitatiei a lui Newton) sau total gresite (perpetuum mobile). Iar ansamblul proceselor prin care civilizatia umana arata ca gandeste intra sub incidenta filosofiei. Si da, multe din aceste drumuri au dus intr-o fundatura. Dar fara ele nu ai sti ce drum nu duce intr-o fundatura.
Vrei sa spui ca o masina care se transforma prin topire in cutii de conserve, tot masina este? O poti folosi ca masina, asa cum a fost ea proiectata?
Deci, informatia se pierde. Spui tu ca nu: iti dau eu un ziar, il pun in tocator, il fierb, dupa care sa-mi spui tu informatia de pe prima pagina a ziarului.
Nu, nu citesc nici astronomie si nici astrofizica (nimic impotriva lor), dar pe mine nu ma ajuta cu nimic, nici spiritual si nici material sa stiu povestea gaurilor mai mult sau mai putin negre. Foarte frumos pentru cei care se ocupa de astea, eu am alte nevoi si bucurii.
La fel e si cu ziarul. Scrambled nu inseamna distroyed, oricat de mult ai incerca. Informatia e ca si caldura: o poti modifica, o poti muta insa nu o poti face sa dispara. Pe scurt, global, nu poti "crea frig". De unde si o mare problema cosmologica: daca informatia nu poate fi facuta sa dispara, cum este aceasta conservata in interiorul unei gauri negre?
Pe fiecare din noi il multumesc alte nevoi si alte pasiuni. Cat despre utilitate te contrazic din nou. Acum cateva secole unul pe nume Fermat a scris o teorema (mica teorema a lui Fermat) legata de niste numere prime si divizibilitate. O prostie dpdv practic care timp de cateva secole nu a ajutat pe nimeni. Ei bine, aceasta teorema sta la baza a tot ce inseamna criptare cu cheie publica in internet azi. Fara aceasta teorema nu ai fi avut azi eBanking sau comert electronic. Si da, este fantastic atunci cand un lucru isi gaseste aplicabilitate la secole distanta dupa ce a fost gandit. Astronomia mi-a fost meserie timp de 10 ani dupa care am trecut la altceva (motive strict financiare). asta nu inseamna ca nu citesc, din pasiune. Eu insa nu calatoresc. Poate tie iti place. Mie nu. Pot merge cu minte studiind niste ecuatii la milioane de ani lumina. Pamantul mi se pare un pic prea claustrofobic.
"global, nu poti "crea frig"". Ecologistii te vor contrazice: activitatile omului dau nastere la extreme tot mai mari: adica frig si cald, deci creeaza frig global si caldura globala, prin actiunile lor.
Materia nu dispare, informatia respectiva nu este ceva care pluteste in aer, ci este pe un suport material si da, materia nu dispare. Poti sa analizezi daca informatia pe cale orala dispare sau nu, sau ce se intampla cu ea. Si asta este cu totul si cu totul altceva.
Faptul ca tu creezi frig in frigider este ca nu consideri caldura degajata in spatele sau si nici carbunele ars in termocentrala pentru a-ti da energie electrica. Global ai produs mai multa caldura decat frig.
Te inseli si in privinta informatiei. Notiunea de "5" exista fara suport material. Chiar fara sa ai 5 cai, 5 ori sau 5 mere. Informatia este atat timp cat exista campuri in spatiu ceva intrinsec fibrei spatio-temporale. Insasi distributia unui camp gravitational intr-un spatiu este informatie. Ai carente si la teoria informatiei semn ca nici aceasta nu te-a ajutat in viata de zi cu zi.
Apropos: esti de acord cu faptul ca in baza 10, suma intre numerele 3 si 5 e 8? Cum pot face 3+5=8 fara sa stii care e suportul lor material?!? 3+5 fac 8 indiferent daca ai sau nu un observator care sa vada fenomenul matematic, deci nu e nevoie de nici un suport fizic. De aceea "matematica" ca stiinta nu e inventata ci descoperita. Acele proprietati ale numerelor, dreptelor si ecuatiilor EXISTA, indiferent daca tu sau oricine e acolo sa le verifice valoarea de adevar. Asadar acea informatie legata de proprietatile numerelor exista pur si simplu, fara nici un suport pe care sa fie "scrisa". Faci deci confuzie intre informatie si modul sau de stocare.
Asadar premisa ta ca materia nu dispare este falsa. Einstein este cel care a demonstrat contrarul. Acum eu ce vina am ca am de ales intre tine si el?!?
Dpdv al gaurii negre insa, acel obiect este acum parte componenta a gaurii negre. Unde asadar este toata informatia de pe obiectul cazut, gaura neagra avand doar spin, sarcina si masa? Este posibil ca o gaura neagra sa aiba un mecanism intrinsec de pastrare a informatiei (de stocare). Ori daca are, inseamna ca informatia se poate reorganiza, adica poate descrie in continuare evenimente. Pai exact acest lucru se intampla intr-un univers. Este asadar un univers interiorul unei gauri negre? Pur si simplu nu stim. Dar un geniu poate sa demonstreze asta candva. Iar atunci, intreg universul nu e decat jocul informatiei pe un suport fizic deja gasit. Pe scurt o holograma, o iluzie.
Toate acestea sunt descrise de ecuatii de oameni muuuult mai inteligenti si capabili decat mine.
De asemenea faptul ca spui ca nu vei putea capta acele unde ca nu ai aparatul este la fel de inutil ca demonstratie ca si cum i-ai spune cuiva la 1800 ca zborul e imposibil ca nu are aparatul. Zborul e posibil, evident, chiar daca nu ai avionul. Zborul e un concept in timp ce avionul e un instrument.
Informatiile sunt date care sunt reprezentative, care au o insemnatate, o valoare pentru cel care le extrage.
Datele in sine nu pot fi distruse. Ceea ce poate fi distrus/alterat este suportul pe care se afla datele.
Spre exemplu faptul ca in ziar scrie ca pamantul nu e plat reprezinta o serie de date. Daca arzi ziarul nu inseamna ca distrugi si datele. Pamantul tot nu e plat. Mai mult de atat, acest lucru poate fi regasit si in manualul de geografie sau scris in wcul de la birt. Deci nu inseamna ca ai distrus datele.
Astfel nici informatia nu poate fi distrusa. Tinand cont insa ca informatia are o anumita insemnatate, i se poate insa modifica valoarea pe care ea o are reducand-o la stadiul de data.
Spre exemplu faptul ca 2, 18, 25, 43, 45, 46 sunt numerele castigatoare la loto nu reprezinta o informatie pentru tine atata timp cat afli care sunt abia la o luna dupa extragere. In acel moment pur si simplu o data care nu iti spune nimic. Deci valoarea informatiilor variaza in timp.
Faptul ca nu te intereseaza date despre gaurile negre inseamna ca aceste date nu reprezinta informatii pentru tine. Pentru altii insa ele au valoare, deci reprezinta informatii.
Ziarul reprezinta doar un suport pe care se afla informatia la momentul respectiv. Prin distrugerea/alterarea lui, informatia de pe el nu se pierde ci va avea o valoare foarte scazuta deoarece nu va mai prezenta importanta pentru tine. Va fi redusa la stadiul de date care nu mai reprezinta nimic pentru tine.
De asemenea, exemplul cu ziarul udat tocat, etc e unul extrem. Cu tehnologia de care dispunem e practic imposibil sa recreem ziarul in forma la care datele de pe el prezinta vreo importanta.
Daca presupunem insa ca ziarul a fost tocat in bucati suficient de mari, prin rearanjarea bucatilor, datele care exista deja pe ziar isi vor putea recapata valoarea asa incat sa reprezinte din nou o informatie.
Dacă aveți pensie specială și atât de mult timp liber la dispoziție încât nu știți ce să faceți cu el, merită citită (și înțeleasă) opera lui Sir Penrose pentru muritorii de rând:
The Road to Reality: A Complete Guide to the Laws of the Universe
O puteți cumpăra aici:
https://www.amazon.de/-/en/Roger-Penrose/dp/0679776311/ref=sr_1_1?dchild=1&keywords=the+road+to+reality&qid=1601994730&sr=8-1
1) Numai în galaxia noastră Caleea Lactee sunt aproximativ, țineți-vă bine de ceva,
100 000 000 - o sută milioane de găuri negre, desigur, mai “mititele”.
2) faptul că forma unor galaxii e de spirală, arată că tot conținutul lor va fi înghițit de centru, care e o gaură neagră supermasivă.
3) când toată materia va fi înghițită de găurile negre, ele însele se vor canibaliza și poate vor da naștere unui nou Big Bang. Iar noi vom renaște pe o nouă planetă si tot nu vom înțelege de ce.
2. Distributia GN din galaxii nu are de-a face cu forma spiralata. Forma spiralata este data de unde de densitate (de fapt de rezonanta aplicata de-a lungul eoanelor unei materii ce nu este uniforma in densitate). In plus, nu crede ca o galaxie se roteste cum se rotesc planetele (mai aproape de stea = mai repede). Galaxiile spirale se rotesc mai degraba ca un rigid.
3. Faptul ca totul va ajunge in GN din centru nu e asa simplu. Materia nu cade pe GN din centru. Treptat se formeaza GN locale (stelare). Ele cresc si se contopesc in GN mai mari. In final insa este emiterea de unde gravitationale care face ca doua GN sa se tot apropie pana la contopire. Acesta insa la distante mari este un proces FOARTE, FOOOOAAAARTE lent. Atat de lent ca in multe cazuri GN se evapora prin radiatie Hawking mai repede.
4. GN se mai si consuma (emit radiatie Hawking).
"Norocul" nostru ca the BB Theory nu mai este sustinuta de oamenii de stiinta. Asa ca stai linistit, nu o sa apari pe o alta planeta.
"Instead of an arbitrarily hot, dense state, the Universe could have begun from a state where there was no matter, no radiation, no antimatter, no neutrinos, and no particles at all. All the energy present in the Universe would rather be bound up in the fabric of space itself: a form of vacuum energy, which causes the Universe to expand at an exponential rate. In this cosmic state, quantum fluctuations would still exist, and so as space expanded, these fluctuations would get stretched across the Universe, creating regions with slightly-more or slightly-less than average energy densities. And finally, when this phase of the Universe — this period of inflation — came to an end, that energy would get converted into matter-and-radiation, creating the hot, dense state synonymous with the Big Bang."
120 de unitati astronomice nu inseamna 3 miliarde de kilometri ci mult mai mult. iar o sfera cu raza de 120 de unitati astronomice (presupunand aceesi densitate cu soarele) ar ar avea un factor de multiplicare a masei mult mai mare de 4 milioane.
si oricum 120 de unitati astronomice este mult dincolo de cele mai indepartate obiecte importante ale sistemului solar.