În cadrul primului zbor de rutină dintr-o serie lungă, după cum speră Administraţia Naţională americană pentru Aeronautică şi Spaţiu (NASA), SpaceX va lansa duminică noapte, din Statele Unite, patru astronauţi către Staţia Spaţială Internaţională (ISS), o misiune ce marchează pierderea monopolului de acces la spaţiu al Rusiei, pe care l-a deţinut timp de nouă ani, relatează AFP și Agerpres.

Cei patru astronauti care vor zbura catre Statia Spatiala InternationalaFoto: JOEL KOWSKY / UPI / Profimedia

Trei americani, Michael Hopkins, Victor Glover şi Shannon Walker şi astronautul japonez Soichi Noguchi urmează să decoleze duminică, la ora locală 19:27 (00:27 GMT, luni), de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida. Ei vor andoca marţi în jurul orei 04:00 GMT la staţia ISS unde se află doi ruşi şi un american şi vor rămâne la bordul laboratorului spaţial timp de şase luni.

Acest zbor „operaţional” urmează misiunii demonstrative încununată de succes desfăşurată din mai până în august, în cadrul căreia doi astronauţi americani au fost transportaţi către ISS la bordul unei nave spaţiale SpaceX şi apoi au revenit în siguranţă pe Pământ.

Vicepreşedintele SUA, Mike Pence, va participa personal la lansare.

Prezenţa lui Elon Musk, directorul executiv al companiei Tesla, la lansarea din acest weekend a celor patru astronauţi la bordul navei spaţiale a companiei sale SpaceX a fost pusă sub semnul întrebării. El a anunţat sâmbătă într-un mesaj publicat pe Twitter că „cel mai probabil” are un caz moderat de Covid-19.

Capsula Dragon a companiei SpaceX este a doua navetă capabilă în prezent să ajungă la ISS, alături de foarte fiabila navetă spaţială rusească Soyuz care, începând din 2011, a transportat toţi vizitatorii către staţie după retragerea navetelor americane. Americanii au avut nevoie de nouă ani pentru a certifica succesorul navetelor. O a doua navetă, fabricată de Boeing, ar putea fi operaţional într-un an.

NASA speră să continue cooperarea cu Rusia. Ea a propus spaţii pentru cosmonauţi în misiunile viitoare şi doreşte ca americanii să continue să împrumute în mod regulat navete Soyuz. Însă, negocierile continuă. „Vrem un schimb de locuri”, a declarat vineri şeful NASA, Jim Bridenstine, în cadrul unei conferinţe de presă. „Discuţiile sunt în curs de desfăşurare”, a spus el, acelaşi răspuns pe care l-a oferit în ultimele luni.

Realitatea este că legăturile între Washington şi Moscova în domeniul spaţial, una dintre rarele colaborări desfăşurate în condiţii bune între SUA şi Rusia, se slăbesc, notează AFP. După mai bine de 20 de ani de cooperare pe ISS, Rusia nu va participa la următoarea mini-staţie dorită de NASA pe orbita Lunii, Gateway.

Directorul general Roscosmos, Dmitri Rogozin, a ironizat în 2014 nevoia Statelor Unite de a avea o „trambulină” pentru a ajunge la ISS. Şeful SpaceX, Elon Musk, nu a uitat această tachinare şi a exclamat în mai: „Trambulina funcţionează”.

SpaceX a devenit oaia neagră pentru Rogozin, mai scrie AFP. În afară de faptul că a devenit transportatorul preferat al NASA, compania este un lider de piaţă în domeniul lansărilor de sateliţi privaţi şi a forţat Rusia să îşi revizuiască programul spaţial îmbătrânit.

În aceasta vară, Roscosmos a anunţat un proiect pentru o nouă rachetă reutilizabilă, „nu semi-reutilizabilă, ca în cazul SpaceX”, după cum a declarat Dmitri Rogozin. „Inginerii noştri... nu vor să repete ceea ce fac colegii lor de la SpaceX, ci să îi depăşească”, a spus el.

Strategia americană intensificată sub conducerea preşedintelui Donald Trump a fost de a privatiza accesul în vecinătatea Pământului, netezind calea SpaceX şi Boeing, cu contracte de miliarde de dolari, astfel devenind furnizori de servicii pentru NASA şi pentru orice persoană sau companie privată, către ISS sau viitoarele mini-staţii private.

„Scopul final este de a avea mai multe mijloace pentru a face lucruri pentru care încă nu există o piaţă privată, cum ar fi mersul pe Lună şi pe Marte”, a spus Jim Bridenstine vineri.

Însă, alternanţa politică la Washington reprezintă un moment periculos pentru agenţia spaţială, care încă nu a primit de la Congres zecile de miliarde de dolari necesare pentru finalizarea programului Artemis pentru a reveni pe Lună în 2024.

Bridenstine a anunţat că va demisiona pentru a-l lăsa pe preşedintele ales Joe Biden să îşi stabilească propriile direcţii spaţiale. Până în prezent, democratul nu a preluat data anunţată, anul 2024, pentru trimiterea din nou a oamenilor pe Lună.