Odată cu amartizarea sa impecabilă de joi, Perseverance a devenit al cincilea rover al NASA care a ajuns pe Marte. Deci când ne putem aștepta în sfârșit să se materializeze o expediție cu cu echipaj uman?, scrie Phys.org.

Prima fotografie de pe Marte trimisa de PerseveranceFoto: Captura YouTube

Actualul program Artemis al NASA este descris drept o misiune „către Lună și Marte” iar Steve Jurczyk, administratorul interimar al NASA, și-a reiterat obiectivul ca „ghete americane” să ajungă pe planeta roșie de la mijlocul până la sfârșitul anilor 2030.

Dar în timp ce călătoria este aproape la îndemână din punct de vedere tehnologic, experții spun că probabil va mai dura câteva decenii până când se va materializa din cauza incertitudinilor legate de finanțare.

Călătorie lungă

Wernher von Braun, arhitectul programului Apollo, a început să lucreze la o misiune care să asolizeze un echipaj uman pe Marte chiar după aselenizarea din 1969 dar planul, la fel ca multe altele după el, nu a trecut niciodată de stadiul de proiect.

Ce face o misiune umană pentru planeta roșie atât de dificilă?

Pentru început, distanța. Astronauții care se îndreaptă spre Marte vor trebui să parcurgă aproximativ 225 de milioane de kilometri, în funcție de poziția celor două planete una față de cealaltă.

Asta înseamnă o călătorie de mai multe luni în care astronauții se vor confrunta cu două riscuri majore pentru sănătate: radiațiile și microgravitația. Primul crește șansele de a dezvolta cancer de-a lungul vieții în timp ce al doilea scade densitatea osoasă și masa musculară.

În plus, dacă lucrurile merg prost orice eventuală problemă va trebui rezolvată chiar pe planeta roșie.

Experiment pentru o eventuală misiune către Marte (FOTO: Facebook)

„Lipsesc detaliile”

Acestea fiind spuse, oamenii de știință au învățat o mulțime de lecții din misiunile astronauților pe Lună și către Stația Spațială Internațională.

„Am demonstrat pe nava spațială care orbitează Pământul capacitatea astronauților de a supraviețui timp de un an și jumătate”, a declară Jonathan McDowell, astronom la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithsonian.

Ideile generale despre cum ar trebui pusă în practică o misiune pe Marte există, dar „lipsesc detaliile”, adaugă astronomul.

O modalitate de a reduce expunerea la radiații în timpul călătoriei ar fi de a ajunge acolo mai repede, afirmă Laura Forczyk, fondatoarea firmei de consultanță spațială Astralytical și expertă în științe planetare.

Acest lucru s-ar putea realiza prin utilizarea propulsiei termonucleare care produce mai multă forță de împingere decât energia produsă de rachetele chimice tradiționale.

Un alt mod de a reduce riscurile pentru astronauți ar putea fi atașarea unor containere cu apă la nava spațială pentru a absorbi radiațiile spațiale, a spus McDowell.

Astronauții se vor confrunta cu radiațiile solare pe Marte (FOTO: Savagerus, Dreamstime)

Odată ajunși acolo, exploratorii vor fi nevoiți să găsească modalități de a respira în atmosferă alcătuită în proporție de 95% din dioxid de carbon. Perseverance are la bord un instrument pentru a converti dioxidul de carbon în oxigen, ca demonstrație tehnică.

O altă soluție ar putea fi folosirea gheții de la polii planetei pentru a produce oxigen și hidrogen, acestea putând de asemenea alimenta rachete.

Radiațiile vor fi o problemă și pe suprafața planetei, nu doar în timpul călătoriei până acolo, din cauza atmosferei extrem de rarefiate a lui Marte și a lipsei unei magnetosfere. Asta înseamnă că adăposturile astronauților vor trebui să fie extrem de bine protejate.

Toleranță la risc

Șansele lansării unei misiuni cu echipaj uman depind de asemenea de gradul de risc pe care NASA este dispus să și-l asume, afirmă G. Scott Hubbard, primul director al programului pentru Marte al agenției aerospațiale americane, actualmente profesor la Universitatea Stanford.

În timpul perioadei perioadei de 30 de ani dintre 1981 și 2011 cunoscută drept „era Space Shuttle”, cererea era ca astronauții să nu fie expuși la o probabilitate mai mare de 3% de a deceda, potrivit lui Hubbard.

Însă NASA a adoptat acum o poziție mai agresivă, ridicând procentul de risc acceptabil la între 10 și 30% pentru misiunile de lungă durată, adaugă acesta.

Acest lucru ar putea însemna creșterea nivelului permis de radiații la care astronauții pot fi expuși pe parcursul vieții, lucru pe care NASA îl ia de asemenea în considerare, afirmă și Forczyk de la Astralytical.

O misiune cu echipaj uman către Marte depinde de voința politică de la Washington (FOTO: Jim Watson / AFP / Profimedia Images)

Voință politică

Experții sunt de acord că principalul obstacol pentru o misiunea cu echipaj uman către Marte îl constituie susținerea sa din partea președintelui Statelor Unite și a Congresului american.

„Dacă umanitatea ca specie, în special contribuabilul american, decide să investească sume mari de bani în misiune, am putea fi acolo până în anii 2030”, susține McDowell.

El nu crede însă că acest lucru se va întâmpla dar a spus că ar fi surprins totuși dacă o asolizare cu echipaj uman pe Marte ar avea loc mai târziu de anii 2040, o concluzie împărtășită și de Forczyk.

Noul președinte american Joe Biden nu și-a prezentat încă viziunea cu privire la Marte dar Jen Pskai, purtătoarea sa de cuvânt, a declarat luna aceasta că programul Artemis se bucură de sprijinul administrației.

Cu toate acestea, NASA se confruntă cu constrângeri bugetare și agenția aerospațială se așteaptă să-și îndeplinească obiectivul de a readuce astronauții pe Lună până în 2024, ceea ce ar însemna că misiunea către Marte va fi la rândul ei amânată.

Racheta Starship (FOTO: SpaceX)

Necunoscuta SpaceX

Ar putea fi NASA întrecută în cursa pentru planeta roșie de către SpaceX, compania fondată de Elon Musk, miliardarul sud-african care s-a declarat „extrem de încrezător” de o amartizare cu echipaj uman a companiei sale până în 2027?

SpaceX a dezvoltat racheta de ultimă generație Starship exact cu acest obiectiv în vizor însă două din prototipurile sale au explodat în mod spectaculos în ultimele lor teste.

Lucrurile ar putea arăta rău, dar riscurile pe care SpaceX și le poate asuma iar NASA, ca agenție guvernamentală, nu, îi oferă date valoroase companiei lui Musk, argumentează Hubbard.

Acestea ar putea în final să ofere SpaceX un avantaj față de racheta aleasă de NASA, Sistemul de Lansare Spațială (SLS), măcinată de întârzieri și depășirea costurilor.

Dar nici măcar unul dintre cei mai bogați oameni din lume (sau chiar cel mai bogat) nu poate suporta pe cont propriu întreaga factură a unei misiuni cu echipaj uman către Marte.

Hubbard consideră că este mai probabil un parteneriat public-privat în care SpaceX va asigura transportul și NASA va rezolva numeroasele celelalte probleme legate de misiune.

Citește o analiză mai pe larg asupra subiectului:

REFERINȚĂ: