A fost descoperită una dintre cele mai promițătoare exoplanete. Ne-ar putea ajuta să aflăm despre viața din alte lumi, chiar dacă la suprafața ei temperaturile trec de 400 de grade

de Vlad Barza     HotNews.ro
Vineri, 5 martie 2021, 15:27 Science - Spatiul


Ilustratie cu Gliese 486 b
Foto: space.com
Astronomii au identificat o exoplanetă ce orbitează în jurul unei stele ce se găsește la ”doar” 26 de ani lumină de Terra. Când două dintre cele mai sofisticate telescoape din istorie vor fi gata, ele vor putea investiga atmosfera acestei planete și informațiile vor putea fi folosite pentru a vedea pe ce planete din afara sistemului solar s-ar putea găsi viață. Au fost detectate 4.300 de planete în afara sistemului solar, însă dată fiind depărtarea lor putem afla prea puține despre atmosfera acestor lumi.

Planeta descoperită a fost denumită Gliese 486 b și nu este o candidată în lista planetelor pe care ar putea exista viață, fiindcă pare să fie fierbinte și uscată precum Venus, cu temperaturi de 430 de grade C și posibil cu râuri de lavă.

Planeta se află la 26 de ani lumină de Terra, distanță enormă ce este însă mică dacă ne raportăm la mărimea universului cunoscut. Planeta extra-solară este printre cele mai apropiate descoperite și orbitează în jurul unei stele de tipul ”pitică roșie” care este mai mică, mai rece și mai puțin luminoasă decât Soarele nostru, având o treime din masa solară. Cea mai îndepărtată exoplanetă cunoscută este la mai bine de 21.000 de ani lumină.

José Caballero de la Centro de Astrobiología (Spania) spune că planeta Gliese 486 b ar putea deveni un fel de ”piatră Rosetta” a științei exoplanetelor, fiindcă ne va putea ajuta, pornind de la ce vom afla după atente observații, să detectăm biomarkeri și biosemnături, trăsături spectrale ale atmosferelor exoplanetelor ce pot fi atribuite existenței unei forme de viață.

Compoziția chimică a atmosferei ne poate spune multe despre planetă și despre posibilitatea ca pe ea să existe forme de viață. Cercetătorii sunt interesați să analizeze combinația de gaze din atmosfera exoplanetelor stâncoase, iar dacă se dovedește că mix-ul de oxigen, dioxid de carbon și metan nu este cu mult diferit de ce este pe Terra, ar putea fi un indiciu că pe planeta respectivă s-ar putea găsi forme de viață.

Piatra Rosetta (The Rosetta Stone), cu care această planetă a fost comparată, este lespedea descoperită în 1799 care a fost utilizată de istorici pentru a traduce, în premieră, hieroglifele egiptene.

Trifon Trifonov, de la Max Planck Institute, Heidelberg (Germania) spune că exoplaneta poate fi comparată cu Rosetta Stone datorită combinației de caracteristici fizice și orbitale, iar atmosfera planetei va putea fi îndeaproape cercetată când vor fi gata două dintre cele mai sofisticate telescoape construite vreodată: James Webb Space Telescope și Extremely Large Telescope.

Primul ar trebui să fie lansat în spațiu în toamnă, după mulți ani de amânări, iar al doilea este un observator astronomic care este în construcție în Chile.

Gliese 486 b este o planetă de tipul ”super-Pământ”, noțiunea referindu-se la o exoplanetă cu masă mai mare decât cea a Terrei, dar net mai mică decât masa unor giganți de gheață precum Uranus sau Neptun. Masa lui Gliese 486 b este de 2,8 ori mai mare decât a Terrei.

James Webb Space Telescope este un proiect în care s-au investit aproape 10 miliarde dolari. Dacă totul merge bine, în maxim 3 ani vom ști sigur dacă exoplaneta în discuție are atmosferă și dacă are, vom ști și compoziția.

Foarte multe dintre cele 4.300 de exoplanete descoperite sunt giganți gazoși de tipul Jupiter și deci nu au suprafață solidă și nici mediu propice vieții.

Planeta a fost descoperită prin metoda ”vitezei radiale” de către spectrograful CARMENES instalat pe telescopul de 3,5 metri din observatorul Calar Alto din Spania.

Metoda vitezei radiale (numită și metoda Doppler) este una prin care astronomii caută o stea care să se miște regulat într-o direcție și în alta. Este o metodă anevoioasă, fiindcă uneori observațiile pot dura luni de zile, dar prin această metodă a fost găsită prima planetă extra-solară, în 1992.





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2453 vizualizari

  • +6 (6 voturi)    
    Corecție (Vineri, 5 martie 2021, 15:51)

    war4peace [utilizator]

    „vom ști”, nu „vom știi”.
  • +2 (4 voturi)    
    430 de grade si o pitica rosie ca soare. (Vineri, 5 martie 2021, 16:09)

    Lok [utilizator]

    Cam departe gandul de viata.
    • +3 (3 voturi)    
      Nu merge asa (Vineri, 5 martie 2021, 17:03)

      gamma [utilizator] i-a raspuns lui Lok

      Cel mai probabil Gliese 486 b este blocata gravitational fata de soarele ei cum e Luna fata de Pamant si atunci ai 400 grade la ecuator unde e o zi permanenta si minus zeci de grade pe fata opusa unde e o noapte fara sfarsit . Undeva in zona crepusculara temperatura ar fi numai buna pentru viata .
      • +1 (1 vot)    
        E o presupunere buna. (Vineri, 5 martie 2021, 22:48)

        Lok [utilizator] i-a raspuns lui gamma

        Dar viata are nevoie de energie nu de caldura constanta. Soarele e pitica rosie prea rece sa aiba radiatii ionizante asadar fotosinteza iese din discutie. Ramane chimia vulcanica, deci sublim de putina energie pentru a face ceva semnificativ sau vizibil astronomic in chimie.
        • +4 (4 voturi)    
          Vezi ca folosesti gresit cuvintele (Sâmbătă, 6 martie 2021, 9:35)

          gamma [utilizator] i-a raspuns lui Lok

          Fotosinteza nu are nevoie de " radiatii ionizante " . Radiatiile ionizante sunt baubau-ul de la Cernobal . Ce vrei sa zici e ca energia fotonilor unei pitice rosii este mai mica decat cea a fotonilor proveniti de la o stea galbena . Da , este mai mica , dar nu reprezinta un blocaj ci inseamna ca frunzele sunt negre acolo .
          https://www.semanticscholar.org/paper/The-color-of-plants-on-other-worlds.-Kiang/ac7e3a950f500a78c2b8cc623f13dbb167a742c1
          • 0 (2 voturi)    
            E ciudat sa spun radiatii "excitante" (Duminică, 7 martie 2021, 23:12)

            Lok [utilizator] i-a raspuns lui gamma

            Da, nu e neaparat nevoie de radiatii ionizante in sensul fizic al cuvantului pentru fotosinteza. Dar chimia complexa fara prezenta lor (si aici vorbesc de radiatii inoizante la propriu) nu prea este asa de complexa cum am vrea.
            Evolutiv daca era posibila fotosinteza la peste 700 nm orice planta o avea le putea domina pe restul. Deci e subtire ipoteza sau asa ne-o fi norocul pe planeta noastra.
            Si nu o fi un blocaj dar daca e de 10 ori mai putin energie, e de cel putin 10 ori mai putina viata ( si sunt foarte darnic cu 10-le ala).
  • -3 (3 voturi)    
    credințele din ziua de azi (Sâmbătă, 6 martie 2021, 19:20)

    emcsquared [utilizator]

    Abiogeneza a fost de la început o teorie ... ciudată, propusă din repulsia față de un creator, în speranța că, undeva, cumva elementele chimice s-or fi combinat ele să formeze nu se știe ce, care să conducă la pre-ARN, pre-ADN, în fine, cuvinte multe și dovezi zero.
    Pentru o analiză tehnică a abiogenezei e interesant de văzut seria de 13 episoade a lui James Tour 'A Course on Abiogenesis' (doctor în chimie, cu multe onoruri, creștin, liber de bias-uri ateiste).
    De acolo aflăm că pentru a construi 'building blocks of building blocks of building blocks of life' este nevoie de multiple schimbări ale condițiilor reacțiilor chimice: uscat, umed, solvenți non-apă, variațiuni bruște de temperatură, vidare bruscă, blocare compuși pentru a nu intra în reacții nedorite, izolare compuși obținuți pentru a nu fi distruși de înseși reacțiile care i-au produs, purificare compuși.
    În fine, ceea ce arată studiile actuale despre originea chimică a vieții, este că e nevoie de multă inteligență pentru a manevra cu grijă atât compușii chimici cât și condițiile. Probabilități 'imposibile' într-un mediu abiotic.
    Credința că undeva sub o piatră, pe spatele cristalelor, în 'thermal vent' sau prin panspermie s-a format cumva ceva care să ducă la viață este doar o speranță de a scăpa de un anume creator, dintr-o anumită religie care pretinde că este însăși Viața.
    'Perseverența' lui NASA este lăudabilă, pentru a permite celor care speră ca viața să apară de la sine să facă un reality check.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by