Starship SN10, a treia variantă a rachetei lui SpaceX, a efectuat o lansare perfectă, urmată de o manevră reușită, dar triumful a fost de scurtă durată: a explodat la câteva minute după ce revenise la sol. Totuși, Musk și inginerii săi harnici de la SpaceX au mai făcut un mic pas către visul unei rachete interplanetare care, cândva, să ducă primii coloniști pe planeta Marte, scrie Mark Whittington în ”The Hill”.

Imagine de pe MarteFoto: NASA

Nu toată lumea este entuziasmată de dorința lui Elon Musk de a construi un oraș pe Marte. Un articol recent din „The Atlantic”, scris de Shannon Stirone, („Marte este o scenă din iad. Colonizarea ei ar fi un mod ridicol de a ajuta omenirea”) spune că este nepotrivit și non-etic pentru un capitalist ca Musk chiar să se și gândească la construirea unei așezări pe Marte, presupunând astfel să „posede” Planeta Roșie ca pe una din companiile sale.

Musk este comparat nefavorabil cu Carl Sagan, un om de știință celebru din secolul trecut. Și Sagan a susținut explorarea și stabilirea în cele din urmă pe Marte. Într-adevăr, el a crezut că o misiune comună americano-sovietică pe Marte ar fi fost un mijloc grozav de a pune capăt Războiului Rece. Sagan nu a avut dreptate, dar motivele lui erau mai „pure” decât ale miliardarului-baron-al-rachetelor din secolul al 21-lea.

Stirone i-a atribuit „ego”-ului lui Musk dorința de a merge pe Marte. Ea a mai spus că el nu este „un explorator; este un înfigător de steag”.

Este evident că Stirone presunupne fără nicio dovadă că știe ce este în inima lui Musk. Se bănuiește că este departe de adevăr. Nimeni nu poate ști ce ar fi crezut Sagan despre Musk. Sagan a murit cu câțiva ani înainte ca Musk să înființeze SpaceX. Totuși, Sagan l-ar fi putut vedea pe Musk drept un spirit-pereche în unele direcții. Ca și Musk, Sagan avea un ego sănătos. Ca și omul de afaceri, omul de știință era fascinat de posibilitățile călătoriei în spațiu.

Nu este în nici un caz sigur, dar dacă Sagan ar fi trăit ar fi putut fi suficient de inteligent ca să recunoască nevoia de cineva ca Musk, care să plătească facturile pentru visul oamenilor de a călători pe Marte pentru a-i studia secretele. Orașul lui Musk de pe Marte poate servi în multe scopuri, inclusiv ca bază de efectuare a explorărilor științifice.

Stirone mai accentuează că Marte nu este, în prezent, un loc de trai foarte plăcut. Este rece, arid și fără atmosferă respirabilă. Suprafața este scăldată în radiații care, fără un scut, ar fi fatală oricui s-ar aventura afară fără protecție corespunzătoare.

Pe de altă parte, omenirea a supraviețuit și chiar a prosperat în medii ostile de când primii oameni au mers pe Pământ. Cu ajutorul tehnologiilor, oamenii pot face același lucru pe Marte. Într-adevăr, pe termen lung, terra-formarea ar putea schimba Planeta Roșie într-un geamăn al Pământului, așa cum a fost acum câteva miliarde de ani.

Stirone a mai lansat o critică profund incorectă. Ea a sugerat că Musk s-a angajat într-o tentativă fără sens de a coloniza Marte, în loc să-și îndrepte inventivitatea și bogăția înspre salvarea Pământului de schimbarea climei, printre altele. „Cineva în această poziție ar putea face multe pe micul nostru punct albastru ca să-i ajute pe cei care au nevoie.” Stirone pare a nu fi auzit de Tesla, compania de mașini electrice a lui Musk, sau de filiala ei care vinde acoperișuri energetice solare. Orice ar crede cineva despre schimbarea climei sau despre eficacitatea mașinilor electrice și energia solară, nu se poate spune cu seriozitate că Musk își neglijează planeta când propune să hoinărim spre Marte. Musk știe cum să se ocupe de mai multe odată.

Oamenii care vor opta să treacă vidul de 100 de milioane de mile ca să devină coloniști pe Marte vor avea o posibilitate reală de moarte prematură. O așezare pe Marte va fi un loc de trai inconfortabil și periculos, cel puțin în primii ani. Dar opțiunea de a trăi pe Marte le va aparține doar lor și nu ar trebui să fie reglementată de nimeni care ar pune niște limite aspirațiilor umane. Cu adevărat, scăparea de asemenea oameni ar fi un motiv solid pentru a pleca pe Marte.

N.trad.: Mulțumim cititorului Lucky1 pentru a ne fi semnalat acest articol. Îl prezentăm din același motiv pentru care am făcut-o și cu cel din „The Atlantic”: scopul unei publicații corecte este de a prezenta cititorilor săi informații și opinii argumentate și echilibrate, pe baza cărora să-și poată contura propriile judecăți de valoare. Precizăm că HotNews a reprodus în ultimii ani nenumărate materiale din cele mai reputate publicații internaționale despre realizările lui Musk cu Tesla & Co., SpaceX (inclusiv despre finanțările de multe miliarde de dolari de la NASA), Starlink, The Boring Company, dar și despre inițiative discutabile ale sale, exprimate inclusiv prin tweeturi referitoare la Tesla sau Bitcoin, printre altele.