​Se crede că Marte avea acum peste 3 miliarde de ani atât de multă apă, încât ar fi putut fi acoperit cu un ocean cu adâncimi între 100 și 1.500 de metri, dar apa s-a risipit apoi în spațiu din cauza gravitației scăzute a Planetei Roșii. Ei bine, un nou studiu arată că nu toată apa s-a risipit în spațiu, ci undeva între 30% și 99% ar fi încă prinsă în mineralele ce formează crusta planetei.

Fotografie facute de Perseverance pe MarrteFoto: NASA

Studiul NASA susține așadar că o foarte mare parte din apă este sub crusta marțiană, iar rezultatele au fost prezentate la cea mai recentă ediție a Lunar and Planetary Science Conference (LPSC). Echipa a analizat date din toate cercetările făcute pe Marte și a încercat să estimeze cum a variat cantitatea de apă de pe Marte sub toate formele ei, dar a studiat și cum a evoluat compoziția atmosferei marțiene, dar și a crustei.

Și datele culese de misiuni precum MAVEN și Mars Express au indicat faptul că nu este fezabil ca atât de multă apă, cam jumătate cât Oceanul Atlantic ca volum, să se fi risipit în spațiu, ideea fiind că pe Marte se află încă foarte multă apă, dar este bine ascunsă.

Apa nu poate rezista în stare lichidă la suprafața planetei din cauza presiunii atmosferice scăzute și a temperaturilor extrem de scăzute.

Oamenii caută urme de viață fosilă pe Marte, fiindcă Planeta Roșie și Terra și-au început viața în mod destul de asemănător acum 4,6 miliarde de ani și s-au format prin aceleași ingrediente și mecanisme.

Cercetările făcute de NASA au dovedit că Marte a avut în trecutul îndepărtat apă în abundență și era o planetă mult mai caldă. Sunt dovezi geologice clare despre existența unor râuri, delte și văi secate. Totul s-a schimbat când câmpul magnetic a dispărut și a cauzat dispariția atmosferei marțiene. Fără atmosferă a scăzut presiunea și temperatura, iar apa lichidă s-a evaporat.

Apa este o premisă obligatorie pentru viață. Pe Pământ, viața a început în oceane, probabil în apele adânci din apropierea zonelor active vulcanic de pe fundul mării. Chiar dacă vietățile oceanice s-au târât pe țărmurile marine și acum sălășluiesc pe uscat, trebuie să bea apă ca să-și reîmprospăteze apa pierdută prin procesele biologice.

Apa este necesară ca solvent pentru reacții biochimice care fac viața să funcționeze. Dovezile că în trecut au existat pe Marte cantități mari de apă au dat naștere presupunerii că s-ar putea să se găsească în unele locuri cantități mici și au constituit un imbold pentru căutarea mai atentă și pe o scară mai largă a posibilelor urme de viață.