China a devenit a doua țară care pune cu succes un rover pe Marte, iar realizarea este una extraordinară dacă ne gândim că cea mai populată țară din lume nu are anii de experiență ai SUA. China vrea să fie văzută peste tot în lume precum o mare putere spațială, iar reușita de acum poate șterge o parte dintre criticile venite din cauza rachetei scăpate de sub control. În articol puteți citi ce va face roverul Zhurong pe Marte și cum poate fi comparat cu Perseverance. Fiind vorba despre China, reușita a fost însoțită și de propagandă, dar și de secretomanie.
China a reușit să pună sâmbătă pe Marte sonda sa de aterizare pe care se află roverul cu șase roți Zhurong. Undeva pe la 7-8 zile vor dura diversele verificări, iar roverul va fi coborât de pe platforma care l-a adus pe Marte și va putea începe explorările, după ce vor fi complet deschise și cele patru panouri solare.
Marte se află acum la peste 320 milioane km de Terra, așa că orice mesaj va ajunge acolo în 18 minute.
Roverul Zhurong, numit după un zeu al focului din mitologia chineză, cântărește 240 kg, fiind ceva mai greu decât roverele Spirit și Opportunity trimise de NASA în 2004 pe Planeta Roșie. Zhurong are 1,85 metri înălțime.
Din multe puncte de vedere roverul chinez cu acestea poate fi comparat și la partea de tehnologie. Perseverance, roverul care este de trei luni pe Marte, cântărește de patru ori mai mult decât Zhurong și are mult mai multe aparate pe el, ceea ce este normal, dacă ținem cont că NASA a trimis primul său rover în 1996 și deci are experiență (Perseverance este al cincilea).
Roverul chinez a amartizat în zona Utopia Planitia care este un crater de impact ce are 3.300 km în diametru. Această regiune a fost vizitată de sonda de aterizare a NASA Viking 2, în 1976. Este un loc mai simplu de aterizare decât cel ales de NASA care a pus în februarie roverul său în zona pietroasă Jezero Crater.
Se crede că în regiune a existat până acum peste 3 miliarde de ani un ocean colosal plin cu apă și dovezile strânse arată că este multă gheață în subsol.
Deși este mult mai mic și mai ușor decât roverul NASA, Zhurong are instrumente științifice care vor face studii de mineralogie a rocilor, vor studia mediul înconjurător și vor face măsurători legate de vreme. Zhurong are și un laser pentru a analiza din ce sunt formate diversele roci (le poate vaporiza), dar și un radar care să investigheze gheața din subsol. Există și un instrument de măsurare a câmpului magnetic.
Unul dintre obiectivele misiunii Tianwen-1 este să înțeleagă mai bine distribuția gheții în această regiune, informațiile putând fi utile pentru viitorul îndepărtat când ar putea fi ridicată o așezare umană pe Marte.
Roverul are și o cameră principală care va face fotografii și va ajuta micul robot să se orienteze. Sunt voci care spun că statul chinez va testa și tehnologii militare acolo, tehnologii pe care apoi să le folosească mult mai aproape de Terra.
Oficial chinezii spun că misiunea va dura cel puțin trei luni, dar dacă nu apare vreo problemă gravă, și dacă panourile solare nu vor fi acoperite de nisip după o furtună dură, misiunea poate dura mult mai mult.
Cele mai complicate manevre au fost cele de decelerare după intrarea în atmosferă. Sunt celebre cele ”șapte minute de groază” de care au vorbit cei de la NASA, iar chinezii au făcut acum referire la nouă minute, dar parașuta s-a deschis cu succes. Toate acțiunile din aceste nouă minute au fost realizate cu succes și doar dacă una nu ieșea bine, întreaga misiune risca să eșueze.
China este foarte secretoasă și a dat mult mai puține detalii decât a făcut NASA la misiunea sa. China se teme de eșec și vrea să comunice doar lucrurile care îi sunt pe plac. Nici amartizarea nu a fost transmisă în direct, dar apoi, când sonda de aterizare ce purta roverul a ajuns cu succes pe planetă, televiziunile au dedicat ore întregi de program evenimentului.
Televiziunea publică CCTV a difuzat o emisiune numită "Nihao Huoxing" (Salutare Marte!), au fost transmise mesajele președintelui Xi Jinping și acesta a fost lăudat pentru uriașa realizare și pentru că a urmat neabătut ”visul spațial chinez”.
Sonda chineză Tianwen-1 s-a plasat cu succes pe orbita marțiană la 10 februarie, după o călătorie de 450 milioane km din momentul lansării din insula tropicală Hainan, în iulie 2020.
Misiunea este denumită "Tianwen-1" ("Întrebări pentru cer") ca un omagiu la un vechi poem chinez despre astronomie.
Agenția spațială chineză spune că a colaborat la misiunea Tianwen-1 cu agenția spațială europeană, ar și cu agenții naționale din Argentina, Franța și Austria. Nu a existat colaborare cu NASA fiindcă în 2011 Congresul SUA a interzis colaborarea americano-chineză în domeniul spațial, motivând că este foarte ridicat riscul de spionaj. Chinezii au insistat mult în mesajele trimise pe faptul că misiunea este un succes al poporului chinez și o dovadă a ceea ce poate face acesta.
China a dus cu bine în spațiu în 2003 primul său astronaut și de atunci, având resurse financiare, a accelerat programul spațial și are ambiții mari. Va mai trimite trei misiuni către Luna, iar pe termen lung planul este de a duce oameni pe Lună și de a construi și o bază lunară, proiect la care lucrul a început.
China mai vrea să aducă mostre de rocă de pe Marte, dar și să exploreze asteroizi și să trimită o sondă către Jupiter. China este principalul rival al SUA în viitoarea ”cursă spațială” a cărei miză ar putea fi pe termen lung exploatarea comercială a resurselor pe Lună și folosirea Lunii ca bază pentru misiuni mai îndepărtate.
2
4
