Sonda Juno, care a părăsit Pământul în 2011 și a ajuns în 2016 pe orbita lui Jupiter ajunge pe 7 iunie la 1.000 km de Ganymede, corp ceresc aproape la fel de mare ca planeta Marte și singurul satelit natural din sistemul solar ce posedă propriul câmp magnetic. Sondele Voyager s-au apropiat în 1979 de Ganymede, iar Galileo a ajuns în 2000, dar Juno merge cu instrumente mult mai performante.
Juno va trece pe lângă Ganymede cu o viteză de peste 45.000 km/h și aproape 24 de ore mai târziu va ajunge în zona norilor planeteu Jupiter unde sonda va avea peste 200.000 km/h.
Ganymede, care are un diametru de aproximativ 5.300 de kilometri, este cel mai mare satelit din sistemul solar și are dimensiuni mai mari decât planeta Mercur. Ganymede are și urme de activitate geologică și se văd și locuri unde gheața s-a topit și mișcat, sub formă de dungi groase, deschise la culoare
Ganymede este unul dintre cei cinci sateliți din sistemul solar despre care se crede că au oceane ascunse sub suprafețele de gheață.
Cele mai întunecate zone de pe Ganymede sunt suprafețele sale înghețate, acoperite de meteoriți și praf. Juno se va folosi de un instrument numit Microwave Radiometer (MWR) pentru a identifica diferența de compoziție dintre zonele înghețate mai întunecate și cele deschise la culoare.
Satelitul planetei Jupiter este bogat în rezerve de apă, probabil de 25 de ori mai mari decât oceanele de pe Pământ, estimându-se că oceanele lichide ale lui Ganymede au o adâncime de 800 de kilometri.
În cazul în care există suficientă sare, apa de pe Ganymede ar putea deveni atât de densă, încât s-ar putea revărsa pe solul stâncos, ceea ce ar putea crea condiții favorabile pentru dezvoltarea vieții microbiene.
Ganymede este special fiindcă are propriul câmp magnetic, extrem de slab ce-i drept, dar din cauza acestui câmp magnetic se produc aurore spectaculoase la polii acestui satelit.
Este rar ca o sondă spațială să ajungă așa de departe, la peste 700 de milioane km de Terra. Ganymede a fost observat îndeaproape de sondele Voyager 1 și 2, în 1979 și de Galileo, în anii 90, dar Juno are tehnologie mai avansată de analiză și camere foto extrem de performante.
Planeta Jupiter are o masă de 317 ori mai mare decât a Terrei și au fost descoperiți 79 de sateliți naturali. Sistemul jupiterian este imens și Juno a ajuns pe orbita lui Jupiter în iulie 2016 și va începe și explorarea a trei dintre sateliții planetei.
Juno a trimis imagini spectaculoase cu Jupiter și misiunea sa este să studieze gravitația, câmpul magnetic, atmosfera și interiorul lui Jupiter.
În septembrie 2022 va explora de la mică distanță Europa și apoi va urma satelitul Io.
Lunile lui Jupiter care vor fi explorate de Juno
Ganymede - este cel mai mare satelit natural din sistemul solar, fiind mai mare decât Mercur și aproape la fel de mare ca planeta Marte. Este singurul satelit natural din sistemul solar ce posedă propriul câmp magnetic.
Europa - este o destinație interesantă și va fi explorată în viitor de sonde trimise de pe Terra. Europa are o suprafață înghețată ce acoperă un ocean interior din apă sărată ce ar putea avea o adâncime de 97 de km și ar putea găzdui forme de viață. Calota de gheață este însă de 26 km grosime, astfel că va fi greu de ajuns la acel ocean.
Io - este cel mai apropiat de Jupiter și este corpul ceresc cel mai activ geologic din sistemul solar. Sunt pe suprafața lui cel puțin câteva sute de vulcani activi ce aruncă jeturi de lavă zeci de km în atmosferă.
