Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat că a aprobat trimiterea unei sonde care va ajunge pe orbita lui Venus după 2030, iar anunțul vine la nici zece zile după ce NASA a spus că va trimite două misiuni către cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar. Venus este o destinație foarte interesantă, sondele ajung mai ușor la ea decât la alte planete și totul este și mai palpitant după ce în 2020 s-a discutat pe larg despre teoria cum că ar putea să exste viață acolo.
ESA a anunțat că sonda EnVision va fi trimisă către Venus, dar nu mai devreme de 2031, posibili ani de plecare putând fi 2032 sau 2033. Călătoria va dura 15 luni și sonda va face o orbită completă în 92 de minute, la altitudini ce variază între 220 și 540 km.
Venus este cea mai apropiată planetă de Terra, distanța fiind de 38-40 milioane km.
EnVision va avea un pachet bogat de instrumente, inclusiv spectrometre pentru a studia atmosfera, suprafața, gazele din atmsoferă și schimbările legate de vulcanii activi.
Venus este cea mai apropiată planetă de Pământ și este extrem de strălucitoare pe cerul nopții. Nu este însă și o planetă pe care să putem vreodată trăi, temperaturile trecând de 450 de grade Celsius, iar presiunea atmosferică este de aproape 100 de ori mai mare decât pe Terra.
Peste 40 de misiuni au pornit către Venus, începând cu o misiune sovietică din 1961. Sovieticii au fost perseverenți cu programul Venera, trimițând o mulțime de sonde către Venus între 1961 și 1985. NASA a trimis și ea mai multe misiuni și va reveni după 2027.
Un mare mister ține de faptul că, deși Venus este de dimensiunea Terrei și are compoziție asemănătoare, a avut un destin atât de diferit: are temperaturi de peste +450 de grade, are o atmosferă toxică și nori ce conțin acid sulfuric. Din cauza acestor condiții extreme este greu ca o sondă trimisă de oameni să ajungă la suprafață.
Câteva dintre întrebările la care ESA ar vrea un răspuns prin viitoarea misiune sunt:
Cum a ajuns Venus așa?
Este încă activă geologic?
A putut găzdui acum foarte mult timp oceane sau chiar forme de viață microscopice?
Ce lecții putem trage din evoluția planetelor telurice în general, în timp ce descioperim tot mai multe exoplanete care seamănă cu Pământul din unele puncte de vedere?
ESA a avut o misiune care s-a dovedit a fi un succes răsunător: Venus Express (2005-2014) care a studiat mai ales atmosfera, dar a realizat descoperiri dramatice legate de posibile puncte active de vulcanism la suprafața planetei.
În 1982, sonda sovietică Venera 14 a rezistat 127 de minute pe suprafața venusiană trimițând imagini color, în premieră de pe această planetă, după ce în 1975 tot o sondă a URSS, Venera 9, a fost prima care a transmis imagini de pe suprafața venusiană, rezistând aproape o oră în condițiile dure de acolo.
Venera 13 și 14 au transmis și primul clip audio de pe o altă planetă, coborârea fiind înregistrată cu microfoane speciale. Mai mult, Venera 13 avea și un mic braț cu care a forat și a apucat un pic de sol venusian pe care l-a analizat cu instrumentele de la bord, concluzia fiind că este vorba de un fel de tuf (rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii sau nisipului provenite din erupțiile vulcanice).
1
1
