Marte: Roverul Perseverance confirmă existența lacului antic și a unei Delte în craterul Jezero / Material organic în sedimente? De ce e bine să nu ne entuziasmăm

de I.B.     HotNews.ro
Joi, 7 octombrie 2021, 21:25 Science - Spatiul


Craterul Jezero a fost un lac acum peste 3 miliarde de ani
Foto: NASA
Roverul Perseverance, care a sosit pe Marte în februarie, a oferit joi primele rezultate științifice care confirmă că pe locul său de amartizare, carterul Jezero, a fost un lac în urmă cu 3 miliarde de ani și o Deltă, fapt care îi încurajează pe oamenii de știință să spere că în sendimente ar putea găsi materie organică, dovada vieții antice pe Planeta Roșie, potrivit AFP și Space.com.

Așezat pe catargul robotului NASA, instrumentul franco-american Supercam a putut observa de la solul planetei roșii mediul craterului Jezero, un site ales pe baza imaginilor din satelit.

Primele sale imagini de înaltă rezoluție confirmă indicii din observația de pe orbită: craterul, cu o suprafață de aproximativ 35 km în diametru, a adăpostit un lac închis, alimentat anterior de un râu printr-o deltă, acum între 3,6 și acum 3 miliarde de ani.

Studiul publicat în revista Science - primul de la aterizarea Perseverance - oferă o serie de detalii nepublicate despre istoria sitului lacului antic, comparabil ca dimensiune cu Lacul Geneva.

Supercam - o cameră ultra sofisticată construită în Franța - a identificat straturi de sedimente care sunt „candidați foarte buni pentru a găsi urme ale vieții antice”, a explicat CNRS în timpul prezentării către presă a rezultatelor studiului, realizat de unul dintre cercetători, Nicolas Mangold.

Aceste straturi, formate la baza unei movile de aproximativ patruzeci de metri înălțime numită Kodiak, sunt „zăcăminte fine de argilă sau nisip, care conservă mai ușor materia organică”, spune acest geolog de la Laboratorul de Planetologie și Geodinamică.

”Dar să fim atenți să nu ne lăsăm purtați de val prea repede”, a avertizat el, deoarece această materie organică ar putea la fel de bine să provină din „materie carbonată inertă”, ca cea depusă de comete.


"Material organic în cratrul Jazero de pe Marte?" -


Materia organică produsă de organismele vii este alcătuită din amestecuri moleculare complexe de carbon, hidrogen, azot și mai rar oxigen, a detaliat Sylvestre Maurice, de la Institutul Universitar de Cercetări în Astrofizică și Planetologie Paul Sabatier din Toulouse.

"Acest tip de material se găsește în adâncurile solului pământulu. De aici se confirmă interesul craterului Jezero pentru exobiologie", știința care studiază viața în univers.

„Orice exobiolog ar visa în mod evident să găsească materie organică produsă de viețuitoarele de pe Marte!”, a comentat Christian Mustin, expert în domeniu la Centrul Național de Studii Spațiale (CNES).

Punct pozitiv pentru această căutare: sedimentele ne spun că Jezero era un lac închis, unde apa pătrundea fără să iasă și al cărui nivel fluctua. „Locurile erau alternativ în aer liber și sub apă, prin urmare privilegiate pentru forme de viață”, potrivit lui Nicolas Mangold.

Punct negativ: acest sistem închis este „mai puțin dinamic și activitatea sa hidrologică este mai scurtă decât cea a unui lac care ar fi fost alimentat de râu care iesea pe cealaltă parte”, adaugă geologul.

Perseverance a detectat, de asemenea, prezența neașteptată a pietricelelor și bolovanilor mari, martori ai curenților puternici ai râului, cum ar fi inundațiile fulgerătoare. Prin urmare, sfârșitul perioadei lacustre a craterului ar fi fost scena schimbărilor climatice majore, sugerează studiul.

"Ce climat ar fi putut genera această tranziție? Aridificare, glaciațiune? Asta căutăm", explică geologul.

Toate aceste observații, pe care roverul a reușit să le facă în timp ce se afla la mai mult de 2 km distanță de formațiunile geologice studiate, vor face acum posibilă orientarea explorărilor sale pentru prelevarea de probe. Judecătorul final va fi analiza acestor eșantioane pe Pământ, când vor fi aduse de acolo până în 2030.

Alți doi roboți, Curiosity și Insight, circulă în prezent pe suprafața marțiană.

Viitoarea misiune ExoMars a ESA trece testul de forare la adâncime




În septembrie 2022, misiunea ruso-europeană ExoMars este de a trimite un robot care va putea să foreze solul Planetei Roșii la mai mult de un metru adâncime - o premieră.

Replica robotului european pentru viitoarea misiune „ExoMars”, care va decola în toamna anului 2022 pentru explorarea solului marțian, a trecut primul său test de forare la mare adâncime, a anunțat miercuri Agenția Spațială Europeană (ESA), potrivit AFP.

Pe Pământ, „geamănul” roverului Rosalind Franklin „a forat și a extras mostre adânci de la 1,7 metri”, „mult mai adânc decât orice s-a făcut vreodată pe planeta roșie”, unde recordul este de 7 centimetri, potrivit ESA.

Acest succes marchează un „prim pas promițător” pentru misiunea ExoMars, potrivit agenției. Programul spațial ruso-european, inițial planificat pentru 2020, a fost amânat până în 2022, în special din cauza pandemiei Covid.




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















36158 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by