Dmitri Rogozin, directorul Roscosmos, afirmă că agenția aerospațială a Rusiei s-ar putea reorienta spre investitori din zona Golfului Persic și China pentru misiunea ExoMars după retragerea țărilor Europene, relatează Interfax.

Dmitri RogozinFoto: Twitter @Rogozin

Anunțul lui Rogozin vine după ce Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat la sfârșitul lunii februarie întreruperea colaborării cu Rusia din cauza invadării Ucrainei.

„Nu exclud ca un alt partener să apară în locul europenilor. Ar putea fi o țară din Golful Persic, de exemplu, sau China”, le-a spus Rogozin reporterilor duminică.

Rusia se gândește și la o misiune pe cont propriu către Marte

Dmitri Rogozin a mai spus că Rusia va putea lansa și pe cont propriu o misiune cu destinația Marte „în câțiva ani”, dacă partenerii europeni vor refuza în continuare colaborarea cu Rusia.

ESA a anunțat pe 28 februarie că lansarea misiunii ExoMars, programată după mai multe amânări cauzate de pandemie pentru anul acesta, este puțin probabilă în 2022 din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei.

Rogozin a declarat la rândul său că lansarea navei spațiale ruso-europene cel mai probabil nu va avea loc anul acesta, „din cauza poziției distructive a ESA”.

Agenția spațială europeană a confirmat oficial suspendarea misiunii ExoMars în data de 17 martie.

Ce este misiunea ExoMars

Misiunea ExoMars este cea mai importantă colaborare spațială dintre ESA și Rusia, în afara Stației Spațiale Internaționale. Misiunea cuprinde sonda Trace Gas Orbiter (care orbitează în jurul lui Marte din 2016), dar și roverul Rosalind Franklin care a fost construit în Marea Britanie și ar fi trebuit lansat în toamna acestui an, cu o rachetă rusească de mare capacitate Proton.

Rușii aveau contribuții importante la misiune: platforma de aterizare Kazachok, dar și execuția câtorva instrumente.

Europenii voiau să lanseze misiunea ExoMars împreună cu NASA, dar agenția americană s-a retras din program în 2012, din cauza problemelor bugetare.

Programul spațial ruso-european, inițial planificat pentru 2020, a fost amânat până în 2022, în special din cauza pandemiei Covid.

Rover-ul Rosalind Franklin al ESA - numit după un biolog molecular britanic - este proiectat să foreze în solul marțian până la doi metri: suficientă adâncime pentru a accesa posibilul material organic care a fost bine conservat timp de 4 miliarde de ani.