Uranus, planeta aflată la o distanță medie de 3 miliarde km de Soare, ar merita vizitată din nou, ea fiind puțin cunoscută, susține un grup influent de cercetători care face recomandări celor de la NASA. Dacă este trimisă la momentul potrivit, o sondă ar ajunge în 13 ani la gigantul de gheață.
Voyager 2 a trecut pe lângă Uranus în 1986, într-o scurtă „vizită” ce rămâne singura apropiere de gigantul Uranus, planetă care nu a fost cunoscută în Antichitate, ci a fost descoperită în 1781, inițial crezându-se că este vorba despre o cometă.
Temperatura în atmosfera lui Uranus este de sub -210 C și durează 84 de ani pentru ca planeta să facă o rotație în jurul Soarelui.
O dată la zece ani NASA așteaptă de la experții National Academies of Science, Engineering, and Medicine recomandări despre ce ținte cerești merită explorate în următorii zece ani. Acum, una dintre țintele descrise este Uranus și ani recomandați pentru lansarea misiunii ar fi 2031 sau 2032.
Totul pornește de la faptul că multe dintre exoplanetele descoperite sunt cam de 3-4 ori mai mari decât Terra, ceea ce înseamnă că sunt de dimensiunile lui Uranus și Neptun. Știm cum s-au format planete de dimensiuni similare cu terra, avem teorii pentru cum s-au format giganți precum Jupiter, dar nu înțelegem în totalitate cum se formează și cum cresc giganți de gheață de 3-4 ori mai mari decât Terra.
Încă din anii 90 se vorbește despre viitoare misiuni către îndepărtatele Uranus și Neptun, pentru a fi observat și fotografiate cu instrumente de ultimă generație. Problema este că o misiune costă miliarde de dolari, iar banii sunt mereu dificil de obținut când este vorba de misiuni atât de lungi.
Sunt foarte multe necunoscute legate de Uranus: nu știm prea multe despre compoziția atmosferei și nici despre structura interiorului. Nu știm cum funcționează câmpul magnetic și nici din ce sunt formate inelele lui, pentru că, da, în 1977 s-a descoperit că și Uranus are inele.
Ele s-au descoperit indirect în timpul unui fenomen numit ocultaţie: planeta a trecut peste o stea. Înainte de a acoperi steaua, acesta a clipit de cinci ori. La fel s-a întâmplat şi după ce a apărut. Astfel s-a observat că există cinci inele, invizibile de pe Terra.
Până acum, datorită sondei Voyager 2, au fost descoperite şi alte inele ale planetei. Momentan sunt cunoscute 13 inele.
Planeta Uranus este a şaptea ca depărtare de Soare şi a treia ca mărime din sistemul solar. Pentru că strălucirea ei este mică, planeta nu a fost cunoscută în antichitate.
Culoarea planetei este verde - albăstruie, dar nu din cauza apei ci din cauza existenţei metanului. Lumina ce vine de la Soare este reflectată de atmosfera planetei, ce se află sub un strat de metan. Când lumina trece prin acest strat, este absorbită componenta roşie e ei de câtre metan, rezultând numai culoarea verde - albăstruie pe care o vedem.
Surse: BBC, The Atlantic
2
1
