În serile de august se vede Saturn înspre sud-est, iar după ora 23 răsare și Jupiter. Marte se vede după miezul nopții, iar Venus este cu greu vizibilă cu 30 de minute înainte de răsăritul Soarelui. Tot în august se vede și așa-numitul „triunghi de vară”, compus din trei stele foarte strălucitoare: Altair, Vega și Deneb, se arată în calendarul astronomic publicat de Observatorul Amiral Vasile Urseanu.
Luna în august 2022
Pe 5 august se produce faza de Primul Pătrar, la ora 13:07. În această seară Luna se află cel mai sus pe cer la apusul Soarelui.
Pe 12 august se produce Luna Plină, la ora 3:36. În noaptea de 11 spre 12 august Luna se vede toată noaptea.
Pe 19 august are loc Ultimul Pătrar, la ora 7:35. Luna se vede pe cer în a doua jumătate a nopții.
Pe 27 august are loc faza de Lună Nouă, la ora 11:17. Luna nu se poate vedea între 26 și 28 august.
Mersul planetelor în august 2022
În serile de august se vede Saturn înspre sud-est, iar după ora 23 răsare și Jupiter. Marte se vede după miezul nopții, iar Venus este cu greu vizibilă cu 30 de minute înainte de răsăritul Soarelui.
În luna august Saturn este prima planetă care răsare. Se vede ca o simplă stea, nu foarte strălucitoare, dar este cel mai strălucitor astru în zona în care se află.
În puteți vedea pe la ora 23 înspre sud-est, nu foarte sus pe cer, ca o stea relativ strălucitoare care nu pâlpâie. Pe parcursul nopții se ridică pe cer și rămâne vizibil.
Sub planetă se văd două stele mai puțin strălucitoare care fac parte din constelația Capricornus.
Pe 14 august Saturn se va afla la cea mai mică depărtare de Pământ (1,3 miliarde km) și în partea opusă Soarelui văzut de pe planeta noastră, adică la opoziție. Este perioada când planeta se vede cel mai bine. Luna trece prin zonă în serile de 10, 11 și 12 august.
Jupiter răsare la două ore după Saturn, fiind deja sus pe cer pe la miezul nopții. Îl puteți vedea dacă priviți înspre est și sud-est, pe la miezul nopții, ca o stea foarte strălucitoare.
Se află în constelația Pisces, o zonă de cer fără stele foarte strălucitoare, așa că este cel mai strălucitor obiect din zonă. În dreapta lui Jupiter, nu la fel de strălucitor, se vede Saturn. Planeta este de două ori mai aproape de noi decât Saturn.
Rămâne pe cer toată noaptea și va putea fi văzută pe tot parcursul anului. Luna se află în preajma planetei în nopțile de 14 spre 15 și 15 spre 16 august.
A treia planetă care se vede în nopțile de august este Marte, care se vede începând cu ora 1 înspre orizontul estic. Marte este mai strălucitor decât Saturn, dar nu ca Jupiter, și se vede ca o stea portocalie printre stelele din constelația Taurus.
Îl puteți căuta pe la ora 3 dimineața, când va fi destul de sus pe cer, înspre est. Mai sus față de planetă se vede o grupare de stele de numită Cloșca cu Pui, iar mai jos o stea strălucitoare, denumită Aldebaran.
Marte încă este departe de noi și nu se vede prea bine prin telescoape, dar în luna decembrie se va apropia de Pământ.
Pe cer, noaptea, se afla și planetele Uranus și Neptun, însa acestea nu pot fi văzute cu ochiul liber. Pe 11 august Uranus se află la 90 de grade vest de Soare, ceea ce înseamnă că se află cel mai sus pe cer la răsăritul Soarelui.
Pe 14 august planeta Saturn se va afla la cea mai mica depărtare de Pământ, la 1,32 miliarde de km. În aceeași zi se va afla la opoziție cu Soarele. Planeta se vede toată noaptea pe cer. Pe 23 august planeta Mercur se află la cea mai mare depărtare de Soare, la afeliu, la o distanță de 69,8 milioane de km.
Pe 27 august Marte se află la 90 de grade vest de Soare, ceea ce înseamnă că se află cel mai sus pe cer la răsăritul Soarelui. Pe 27 august Mercur se află la depărtare unghiulară maximă de Soare și devine vizibil pe cerul de seară.
Constelații vizibile pe cerul de seară
Triunghiul de vara, compus din stelele Altair, Vega și Deneb, se afla sus pe cer, seara în lunile de august. Cele trei stele strălucitoare se afla la 16, 25 și 3000 de ani lumina de noi, iar luminozitățile lor sunt de 12, 61 și 300.000 de ori mai mari decât a Soarelui. Aproape de centrul triunghiului se afla steaua Albireo care reprezinta capul lebedei (Cygnus). Gatul lung al acesteia se continua înspre nord est, coada fiind steaua Deneb. Aripile lebedei pornesc de la steaua gamma înspre est și nord-vest.
Spre vest întâlnim steaua Arcturus, care se află din ce în ce mai aproape de orizont. Înspre nord-vest, nu foarte departe de orizont, găsim stelele Carului Mare, o parte din constelația Ursa Major (Ursa Mare). Stelele care formează un patrulater reprezintă „carul”, iar cele trei aproape aliniate compun „oiștea” carului. Americanii și englezii spun acestor șapte stele „polonicul”. La ei carul este cupa iar oiștea mânerul polonicului.
Înspre sud-vest găsim steaua Antares care reprezintă inima scorpionului (Scorpius). Numele stelei vine de la faptul că aceasta avea culoarea asemănătoare planetei Marte (Antares = anti Ares). Cleștii scorpionului sunt formați de trei stele aflate la vest de Antares, iar coada, sub forma literei „S”, se găsește înspre sud numai din locurile unde orizontul sudic este liber.
La sud-est, aproape de orizont, întâlnim o stea singuratică. Este Fomalhaut (numele înseamnă „gura peștelui”) din constelația Pisces Austrinus (Peștele Austral). Steaua se află la aceeași distanță de noi ca și Vega, iar pentru locuitorii aflați la latitudinea sudica de 35° se poate vedea la fel de sus pe cer cum se vede Vega de la noi.
La est se vede marele pătrat al constelației Pegasus, urmat de Andromeda, semn că toamna este aproape.
Sursa foto: Dreamstime.com
