Prima lansare a unei rachete SLS este iminentă și va fi una fără echipaj la bord, însă programul Artemis este unul extrem de ambițios.

programul ArtemisFoto: Profimedia Images

De această dată, NASA se va întoarce pe Lună, însă nu singură: cu ajutorul partenerilor privați, dar și cu ajutorul altor agenții spațiale interesate în această colaborare și plănuiește o prezență continuă pe satelitul nostru natural, de unde, într-o zi, un echipaj va decola probabil spre Marte.

Racheta SLS aflată acum pe rampa de lansare este doar primul pas în complexul program Artemis de explorare a Lunii: este de departe cea mai simplă misiune din cele propuse de NASA pentru viitorul apropiat și presupune doar testarea capsulei Orion în spațiul cis-lunar, adică de la Pământ la Lună și înapoi. Capsula Orion va orbita Luna, după care va reveni, sperăm noi, cu bine pe Pământ. Și abia după recuperarea capsulei Orion vor începe lucrurile cu adevărat complicate, pentru că NASA va trebui să pregătească misiunea Artemis-2.

Dacă totul merge bine cu Artemis-1, anul viitor luăm cu toții o pauză, pentru că nu a fost ușor să lansezi ditamai racheta spre Lună: NASA nu are planificată nici o lansare SLS în 2023, dar promite că în 2024 vom vedea din nou monstruozitatea de rachetă pe rampa de lansare, pentru misiunea Artemis-2.

Deja se lucrează la ea, la treapta secundară ICPS și la capsula Orion, europenii au fost mai harnici și deja au livrat, încă de anul trecut, modulul de serviciu al capsulei, deci lucrurile par să se alinieze frumos. Va fi o misiune mai scurtă, de doar 10 zile, în care capsula nu va mai ajunge pe orbita Lunii, ci va da un ocol Lunii și va reveni acasă doar cu ajutorul gravitației, fără ca motorul principal al modulului de serviciu european să fie pornit.

De ce atâta grabă? Pentru că la bord se vor afla astronauți, așa că NASA nu vrea să-i țină prea mult în spațiu, până nu e sigură că Orion nu e capricioasă. Nu știm încă cine, este posibil ca NASA să anunțe numele celor 4 norocoși după încheierea misiunii Artemis-1, dar ce știm până acum este că oricine din actualul grup de astronauți poate să fie în viitoarele misiuni Artemis.

Și tot în 2024, dar în noiembrie, deci la câteva luni după misiunea Artemis-2, o rachetă Falcon Heavy va lansa spre orbita Lunii primele două elemente ale viitoarei stații spațiale Gateway: Power and Propulsion Element (PPE) și Habitation and Logistics Outpost (HALO).

Artemis-3 este programată pentru 2025

Artemis-3 este programată pentru 2025 și presupune ca astronauții să ajungă pe stația spațială Gateway cu ajutorul capsulei Orion, de unde se vor îmbarca pe Starship HLS (o versiune specială a actualei nave Starship de la SpaceX, dedicată aselenizărilor) și vor coborî undeva în apropierea polului sud lunar.

De fapt, ăsta este rolul acestei stații spațiale, să permită transferul astronauților din Orion în vehiculul care îi va duce pe suprafața Lunii, fie că vorbim despre Starship HLS sau despre un alt vehicul care va fi construit în viitor.

Adică să nu vă închipuiți că vom vedea echipaje de astronauți la bordul Gateway care să petreacă acolo câte 6 luni, pentru că planul nu este ca această stație spațială lunară să fie locuită permanent, doar când sunt programate aselenizări.

Acum, pentru a grăbi aselenizarea din Artemis-3, prezența Gateway nu este obligatorie pentru această misiune, astronauții se vor putea transfera direct din capsula Orion în Starship pentru a ajunge pe suprafața Lunii, cel puțin asta este una din cerințele NASA pentru compania lui Elon Musk. Artemis-3 va fi și ultima misiune lansată cu o rachetă SLS în varianta inițială, Block 1. După Artemis-3, planurile încep să devină puțin mai vagi.

Artemis-4 este programată pentru 2026 și va folosi racheta SLS Block 1B, care presupune înlocuirea actualei trepte secundare ICPS (împrumutată de la compania United Launch Alliance și de la rachetele Delta IV) cu o nouă treaptă secundară, mult mai performantă, denumită Exploration Upper Stage (EUS).

Odată cu echipajul, la Gateway va ajunge și modulul International Habitation Module (I-HAB), realizat de ESA și JAXA, așa că așteptați-vă să vedem și astronauți europeni și japonezi care vor păși pe Lună până în anul 2030.

Urmează Artemis-5 în 2027 și modulul ESPRIT al stației spațiale Gateway

Urmează Artemis-5 în 2027 și modulul ESPRIT al stației spațiale Gateway, misiune în care ar trebui să vedem racheta SLS propulsată de motoare RS-25E, nou-nouțe, realizate de compania Aerojet Rocketdyne. Spun nou-nouțe pentru că până atunci SLS va folosi motoarele care au propulsat navetele spațiale, iar inventarul moștenit se va termina cu ocazia misiunii Artemis-4. Însă Aerojet Rocketdyne promite că noile motoare vor fi mai ieftine.

În 2028 urmează Artemis-6, v-ați prins deja, urmează să vedem câteva o aselenizare pe an, începând din 2025. Asta până în 2029, când misiunea Artemis-7 nu va mai transporta un echipaj, pentru că vom vedea debutul variantei cargo a rachetei SLS Block 1B.

Artemis-8 (2030) va fi ultima misiune în care va fi folosită varianta SLS Block 1 a rachetei, iar NASA va trebui să găsească alternative la actualele boostere auxiliare cu combustibil lichid ale rachetei SLS începând cu misiunea Artemis-9 (actualele subansambluri moștenite tot de la navetele spațiale se vor epuiza).

Rămâne de văzut dacă vor fi folosite în continuare boostere cu combustibil solid sau vor fi construire boostere cu combustibil lichid, cert este că varianta Block 2 a rachetei SLS va debuta în 2031, odată cu misiunea Artemis-9.

Toate acestea sunt valabile în cel mai optimist scenariu, în care nici o misiune nu este întârziată de probleme tehnice, lipsa finanțării, sau, mai rău, evenimente pe care nici nu vreau să le menționez. Ce urmează după 2032?

Nimeni nu știe, dar teoretic, dacă vom avea deja o stație spațiale Gateway completă, o rachetă SLS care este lansată cel puțin o dată pe an, două landere lunare și probabil și rachete Starship de la SpaceX, putem să ne gândim la începutul unei baze selenare, o serie de module interconectate, undeva aproape de polul sud lunar.

Poate vor ajunge pe Lună imprimante 3D care vor fabrica componente folosind regolitul lunar (acel praf fin care acoperă întreaga Lună) și poate cândva după 2035, prima rachetă va decola de pe Lună cu destinația Marte. Dar până atunci, să vedem ce se întâmplă în misiunea Artemis-1.