În timp ce racheta americană SLS așteaptă pe rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy să decoleze în prima sa misiune spre Lună, China a testat cu succes un motor cu hidrogen și oxigen lichid, care va face parte din viitoarea rachetă Chang Zheng 9, proiectată pentru misiuni cu echipaj spre Lună și spre Marte.
De fapt, China plănuiește să construiască două rachete de calibru greu pentru viitoarele misiuni cu echipaj spre Lună: una derivată din actuala rachetă Chang Zheng 5, denumită Chang Zheng 5DY (care va avea două propulsoare adiacente, după modelul Falcon Heavy), și o rachetă nouă, uriașă, a cărei proiectare deja a început, denumită Chang Zheng 9. Aceasta va avea un diametru de peste 10 metri, o înălțime de aproximativ 100 de metri și va fi comparabilă cu legendara Saturn V și actuala SLS.
Și China alege hidrogenul
Proiectul Chang Zheng 9 s-a modificat constant în ultimii ani, însă câteva lucruri au rămas constante, printre care și opțiunea inginerilor chinezi de a folosi hidrogenul drept combustibil pentru primele două trepte. Același hidrogen folosit și de NASA pentru racheta SLS, care îi creează atâtea probleme în ultima perioadă. Însă asta nu ar trebui să-i descurajeze pe inginerii chinezi, sunt și alte rachete (e drept, fără a fi certificate pentru a lansa echipaj și de dimensiuni mai mici), care folosesc cu succes hidrogenul: Delta IV și Delta IV Heavy, lansatorul european Ariane 5 sau racheta niponă H-II (derivată de fapt din familia americană Delta).
Poate China va învăța ceva din actualele probleme care bântuie racheta SLS, moștenite din timpul navetelor spațiale? Vom vedea. Dacă inițial prima treaptă a rachetei Chang Zheng 9 trebuia să fie propulsată de 16 motoare YF-135 (înainte de acestea, planurile menționau motoare YF-130), se pare că dezvoltarea acestora a întâmpinat unele probleme, pentru că ele au fost înlocuite cu 26 de motoare al căror nume nu îl cunoaștem încă; așadar, mai multe, dar de putere inferioară YF-135. Rămâne de văzut care va fi decizia finală privind propulsia primei trepte Chang Zheng 9, pentru că în doar câțiva ani, racheta ar urma să înceapă să fie asamblată.
Dacă lucrurile încă nu sunt foarte clare în ceea ce privește prima treaptă a rachetei Chang Zheng 9, știm sigur că pentru a doua treaptă se va folosi motorul YF-79, testat cu succes în ultimele zile. Acesta este și el alimentat cu hidrogen și oxigen lichid și este derivat din YF-77, actualele motoare ale primei trepte a rachetei Chang Zheng 5, în prezent cea mai puternică rachetă a Chinei (da, este cea care, după ce lansează elemente pentru Stația Spațială Chineză, revine necontrolat prin atmosferă și așteptăm cu toții să vedem dacă va cădea sau nu peste vreo așezare umană).
De fapt, într-o versiune precedentă a rachetei Chang Zheng 9, a doua treaptă a acesteia urma să fie propulsată chiar de motoare YF-77, dar probabil o versiune a acestora optimizată pentru zborul în vid a fost redenumită YF-79.
Noul motor, performanțe comparabile cu un motor american din anii ’60
Inevitabil, ne întrebăm cum se compară acest motor cu cel folosit de SLS. Ei bine, pentru treapta secundară a rachetei SLS, denumită Interim Cryogenic Propulsion Stage (ICPS), NASA a decis să folosească un singur motor RL10, propulsat de asemenea cu hidrogen, comparabil ca performanțe cu motorul chinezesc YF-79. Cred că merită menționat faptul că RL10 este cel mai longeviv motor de rachetă folosit vreodată, având o istorie care începe acum 60 de ani, în 1962.
Evident, versiunea de astăzi este una îmbunătățită (RL10B) și trebuie subliniat că ICPS este o treaptă secundară interimară, ea urmând să fie înlocuită în următorii ani de Exploration Upper Stage (EUS), propulsată de patru motoare RL10C. Nu cunoaștem deocamdată masa treptei secundare a rachetei Chang Zheng 9, așadar este dificil să comparăm direct performanțele SLS Block 1 sau SLS Block 2 cu viitoarea rachetă chinezească Chang Zheng 9, dar putem concluziona că cele două lansatoare de calibru greu vor fi oarecum similare și ambele vor avea misiuni cu echipaj spre Lună.
China plănuiește să aselenizeze în jurul anului 2025
Racheta Chang Zheng 9 urmează să aibă zborul inaugural în jurul anului 2030 și după această dată, lucrând în tandem cu Chang Zheng 5DY, China speră să reușească să trimită primul echipaj de taikonauți undeva la Polul Sud lunar până în 2035. Tot undeva aproape de Polul Sud lunar urmează să ajungă și echipajul american Artemis-3, misiune deocamdată planificată pentru 2025, însă cu atâtea amânări și probleme, nu m-ar mira să vedem o adevărată cursă spre Polul Sud lunar între SUA și China, în primii ani ai deceniului următor.
Sursa foto: Dreamstime.com
4
1
