Nu este pentru prima dată când pe Marte sunt identificați compuși organici, însă de această dată concentrația acestora este mai mare decât cele identificate în probele precedente. NASA spune că probele urmează să fie duse pe Pământ, pentru analize amănunțite
Roverul Perseverance a ajuns pe suprafața marțiană în 18 februarie 2021, în așa-numitul crater Jezero. Acolo, cercetătorii cred că în trecutul geologic al planetei Marte (acum 3.5 miliarde de ani) a fost cândva o deltă, adică locul în care un râu marțian se vărsa într-un lac.
Acest lucru a favorizat acumularea de sedimente în delta (devenită între timp craterul Jezero), ceea ce face din zona respectivă locul ideal pentru căutarea urmelor de viață din trecutul planetei Marte, dacă viața a existat cândva pe planeta vecină. Între timp, Marte și-a pierdut atmosfera și apa lichidă a dispărut de pe suprafața planetei, dar rocile sedimentare adunate în fosta deltă marțiană ne-ar putea oferi detalii cu privire la eventuale forme de viață din trecutul planetei.
Nu este prima dată când Perseverance identifică compuși organici, chiar și roverul Curiosity (celălalt rover american activ care se află pe Marte din 2012) a obținut astfel de rezultate, însă este pentru prima dată când concentrația acestor substanțe este una atât de ridicată.
Compușii organici sunt substanțe în a căror compoziție se găsește în principal carbon și care de obicei conțin și hidrogen și oxigen sau alte elemente, precum azot, fosfor sau sulf. În timp ce viața, așa cum o cunoaștem noi, nu poate exista fără acești compuși organici, ei pot să fie produși și prin procese care nu implică neapărat existența vieții.
Descoperirea a fost făcută în timp ce Perseverance studia fragmente dintr-o rocă sedimentară botezată “Wildcat Ridge”. Fără a oferi deocamdată detalii cu privire la tipul substanțelor identificate, NASA afirmă că prezența compușilor organici, chiar și în astfel de concentrații, nu este neapărat o dovadă directă a existenței vieții în trecutul planetei Marte și că este nevoie ca aceste probe să fie analizate mult mai riguros aici pe Pământ.
Acest lucru va fi posibil după 2033. Roverul Perseverance a prelevat deja 12 probe de roci marțiene (și va continua să adune și alte probe interesante), pe care urmează să le așeze pe suprafața marțiană. Un alt rover, care urmează să fie trimis spre Marte în 2028, în cadrul unei misiuni americano-europeană, urmează să colecteze aceste probe cu ajutorul a două elicoptere similare cu Ingenuity, să le depoziteze într-o capsulă, pe care să o încarce apoi la bordul unei rachete cu combustibil solid și să o trimită spre orbita planetei Marte.
De aici, capsula cu probele marțiene va fi interceptată de o sondă, cu ajutorul căreia va ajunge într-un final pe Pământ. Oricât de sofisticate sunt instrumentele științifice de la bordul actualelor rovere marțiene, condițiile oferite de laboratoarele de pe Pământ sunt în mod cert net superioare.
În prezent pe suprafața marțiană se află trei rovere: două americane (Curiosity și Perseverance, ultimul însoțit și de elicopterul Ingenuity) și unul chinezesc (Zhurong), o sondă staționară americană (InSight, dar a cărei misiune se apropie de sfârșit), în timp ce pe orbita planetei se află nu mai puțin de 8 sateliți artificiali.
2
4
