​Marți la prânz va fi vizibilă din România o eclipsă parțială de Soare, dar cele mai spectaculoase sunt cele totale, când „se face noapte” timp de câteva minute. Din România se va vedea abia în 2081 o eclipsă totală, dar în secolul 15 au putut fi observate trei eclipse totale în decurs de nouă ani! Cum arată istoria eclipselor solare în România? Ce s-a întâmplat în 1961, dar în 1999?

Eclipsa totala de SoareFoto: Jonathan Ross, Dreamstime.com

O eclipsă totală de Soare la 75 de ani în ultimul mileniu

Doar 13 eclipse totale au fost vizibile de pe teritoriul României actuale în mileniul trecut. Numărul eclipselor inelare a fost de 12. În acest mileniu, deci până la anul 3.000, vor fi vizibile 14 eclipse totale de Soare de pe teritoriul țării noastre.

O eclipsă parțială de Soare este vizibilă din România o dată la 2-3 ani Pentru una totală ar fi de așteptat și peste...80 de ani.

Când au fost eclipse parțiale vizibile din România? În anii 1115, 1133, 1187, 1239, 1330, 1424, 1431, 1433, 1540, 1567 (hibridă), 1816, 1961, 1999. Se poate observa că în secolul 12 au fost trei eclipse totale vizibile de la noi, la fel și în secolul 15. A fost însă și o pauză de peste trei secole. Aici puteți vedea un tabel cu toate eclipsele totale vizibile din România. (sursa Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu)

O perioadă foarte rară a fost 1422-1431, când au fost trei eclipse totale vizibile în nouă ani. Am greși să spunem însă că multe mii de oameni le-au văzut pe toate trei, fiindcă banda de totalitate a avut trasee diferite și doar printr-o mare coincidență cineva s-ar fi putut nimeri la cele trei eclipse fix pe traseul de totalitate.

Mai norocoși au fost românii din sudul țării în a doua parte a secolului 20: sute de mii de oameni au prins două eclpise totale: cea din 1961 și cea din 1999. Despre ele puteți citi pe larg mai jos.

Eclipsa totală din 3 iunie 1239, cu doi ani înainte de marea invazie mongolă, trebuie să fi fost extraordinară, pentru că în locurile de maxim durata întunericului a fost de aproape șase minute! Cu siguranță mulți s-au speriat că Soarele a fost acoperit așa de mult timp.

Trei eclipse inelare au fost vizibile de pe teritoriul României actuale în secolul 11: în anii 1033, 1093 și 1098.

De la ultima eclipsă totală au trecut 23 de ani, până la următoarea mai sunt 59 de ani. Ultimele eclipse inelare au fost în 1847 și 1867.

Un sfat foarte important: în timpul eclipsei nu priviți Soarele cu ochiul liber, ci doar prin filtre speciale (ochelari de eclipsă, mylar sau cele mai dense filtre pentru aparate de sudură).

Când vor fi următoarele cinci eclipse totale de Soare vizibile de la noi din țară?: 2081, 2135, 2187, 2234, 2236.

Eclipsa totală are loc atunci când Soarele este obturat complet de Lună. Imaginea strălucitoare a Soarelui este înlocuită timp de câteva minute de silueta întunecată a Lunii.

Pe glob se produc minim două eclipse de Soare pe an.

Eclipsele de soare parțiale sunt mult mai dese: spre exemplu, în ultimii 15 ani au fost șase eclipse parțiale care s-au văzut și din România, dar gradul de acoperire nu a fost prea mare, cu o singură excepție. Pe 4 ianuarie 2011 a fost o eclipsă parțială la care gradul maxim de acoperire a fost de 76% La eclipsa parțială din 20 martie 2015 gradul de acoperire a ajuns la 55%.

În afară de eclipsa totală din 25 octombrie 2022, în următorii 20 de ani vor fi șapte eclipse parțiale vizibile din țară. Una iese în evidență: pe 1 iunie 2030 gradul de acoperire va fi de 83% în București, deci va fi mult mai interesant decât la eclipsa de acum.

Eclipsa totală din 20 noiembrie 1816

Ora de maxim a fost 13.17, lățimea benzii de totalitate a fost de 145 km, iar durata maximului a fost de 2 minute. Banda de totalitate a traversat mai ales vestul României actuale, acoperind orașe precum Sighetu Marmației, Vatra Dornei, Piatra Neamț, Bacău, Focșani, Galați și Brăila.(sursa eclipsewise.com)

Eclipsa totală din 15 februarie 1961

Banda de totalitate a traversat sudul României, cuprinzând orașe precum București, Craiova, Constanța, Turnu Măgurele, Ploiești, Tulcea și Sulina.

În 1960 a fost tipărită o broșură de 32 de pagini despre acest eveniment, carte semnată Ion Dima și .editată de Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii. Au fost tipărit și afișe mari cu traseul eclipsei și cu explicații, dar au apărut și timbre. Dincolo de propaganda vremii, s-a scris mult despre eclipsă și oamenii s-au bucurat că trăiesc un fenomen atât de rar. Și chiar era ceva rar, fiind prima eclipsă totală după 145 de ani. Următoarea avea să fie 38 de ani mai târziu. Aici puteți vedea fotografii de la eclipsa din 1961.

Mulți au venit cu trenurile spre sudul țării, pentru a vedea „noaptea din plină zi”.

În multe locuri cerul a fost acoperit ne nori în timpul eclipsei și, cum momentul de maxim a fost dimineața, Soarele nu a fost prea sus pe cer. Bucureștenii au făcut coadă la Observatorul Astronomic unde s-au făcut pregătiri intense, pentru un eveniment care se petrece o dată în viață.

Ce scria presa vremii? „La noi în ţară eclipsa va fi vizibilă între orele 8,40 şi 11,18 ca parţială la nord de linia de trecere prin Tr. Severin-Ploieşti-Brăila, şi totală la sud de această linie (linia centrală trecând prin Zimnicea- Constanţa). Durata totalităţii va fi pe linia centrală de 2 minute 33 secunde de la Zimnicea şi de 2 minute 37 secunde la Constanţa La Bucureşti eclipsa va dura între orele 8,43 şi 11,12 având faza maximă la ora 9,55; eclipsa totală se va vedea aici timp de două minute şi 10 secunde.", scria ziarul Romania Libera.

Publicaţia dădea şi recomandări pentru modul în care trebuia privit Soarele „În timpul eclipsei este necesar ca Soarele să fie privit numai prin ochelari de sudură, sticle afumate, sau clişee fotografice expuse la lumină şi developate. Este indicat să privim soarele cu ochiul liber numai în timpul totalităţii eclipsei." (sursa Agerpres)

Eclipsa totală din 11 august 1999

România a fost punctul de maximă vizibilitate a eclipsei în Europa, iar Bucureştiul a fost singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate.

Eclipsa a avut o durată maximă atunci când axa umbrei lunii s-a apropiat cel mai mult de centrul pământului, la ora 11:03:04 (GMT), moment de apogeu care a putut fi observat în România, la Ocnele Mari, în apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, unde fenomenul a avut cea mai lungă durată - 2 minute şi 23 secunde. Bucureştiul s-a aflat în zona de maximum la ora 11:07 (GMT) - ora 14:07 (ora locală). La ora 11:13 (GMT), eclipsa a atins litoralul şi a „părăsit” România.

Eclipsa va fi ținută minte de mulți pentru bancnota de plastic specială emisă cu acea ocazie, bancnotă pe care o parte dintre noi încă o avem prin sertare. Aceste bancnote se vând pe olx, cu prețuri de la 10 lei, până la câteva sute, de multe ori alături de ochelarii de eclipsă care erau din carton, cu lentile din plastic simplu, închis la culoare.

Banca Naţională a României a emis într-un milion de exemplare această bancnotă din polimeri cu valoarea nominală de 2.000 de lei. Pe bancnotă era reprezentat în mod stilizat sistemul solar, iar pe revers era harta României, colorată în culorile steagului național. Pe hartă erau marcate atât zona, cât şi localităţile din care eclipsa totală de soare a avut vizibilitate maximă.

Eclipsa totală din 3 septembrie 2081

Puțini dintre noi vom apuca acel moment care este la 59 de ani distanță, dar asta nu a împiedicat câțiva oameni să creeze un eveniment pe Facebook în 2017, pentru ca oamenii să se întâlnească în Piața Victoriei, la acea eclipsă care se va produce spre finalul acestui secol.

Nu putem ști ce va fi până în 2081. Vor mai fi pandemii, vom fi construit o colonie pe Marte, vom reuși să trăim peste 150 de ani?

Cert este că doar o mică parte dintre românii care sunt acum în viață vor apuca acea eclipsă.

O „consolare” ar fi faptul că banda de totalitate de pe 3 septembrie 2081 va acoperi doar o parte restrânsă a țării, în sud-vest, în zona localităților Timișoara, Caransebeș. Târgu Jiu, Craiova, Slatina, Caracal, Alexandria, Calafat sau Roșiorii de Vede.

În cea mai mare parte a țării acea eclipsă va fi parțială. Dumnezeu știe dacă atunci vom avea multe autostrăzi sau dacă vom avea trenuri de mare viteză, astfel încât să nu mai dureze o veșnicie drumul dintr-o parte în alta a țării.

Tipuri de eclipse

O eclipsă de Soare apare atunci când Luna trece între Pământ și Soare, obturând astfel total sau parțial discul solar pentru un observator aflat pe Pământ.

Eclipsa inelară apare atunci când Soarele și Luna sunt aliniate exact cu Pământul, iar diametrul aparent al Lunii este mai mic decât cel al Soarelui. Din Soare se mai vede doar marginea, în formă de inel strălucitor ce înconjoară Luna întunecată. Eclipsele de Soare inelare sunt evenimente astronomice rare și mai sunt numite „rings of fire (eclipsă inel de foc)..

Eclipsa hibridă este o eclipsă intermediară între o eclipsă de Soare totală și una inelară. În unele puncte de pe Terra poate fi văzută ca fiind totală, iar în altele apare ca fiind inelară. Și acesta este un tip de eclipsă rar întâlnit.

Eclipsa parțială apare atunci când Soarele și Luna nu sunt aliniate exact și astfel Luna obturează Soarele doar parțial. Acest fenomen poate fi observat de obicei de pe o mare parte a Pământului, în special în exteriorul benzii de totalitate.

În general se produc ceva mai multe eclipse inelare decât totale deoarece, în medie, Luna este situată prea departe de Pământ pentru a masca complet Soarele. O eclipsă hibridă se produce când magnitudinea eclipsei este foarte aproape de 1: eclipsa va deveni totală în anumite locuri de pe Pământ și inelară în altele.

Sursa foto: Dreamstime.com