În luna aprilie, Agenția Spațială Euroepană pregătește lansarea sondei interplanetare JUICE (Jupiter Icy Moons Explorer), una dintre cele mai importante misiuni spațiale europene. Sonda se va îndrepta spre Jupiter, unde își va concentra atenția spre sateliții jovieni Ganimede, Callisto și Europa, sateliți care au oceane subterane, unde ar putea exista condiții favorabile dezvoltării vieții. Sunt trei din cei patru sateliți identificați pentru prima dată de Galileo Galilei în 1610, însă Io, având un vulcanism activ, nu va fi vizitat de JUICE.
În aceste zile sonda JUICE, care cântărește peste 6 tone și care a costat 1.6 miliarde de euro, este pregătită pentru a fi transportată de la Toulouse spre Guiana Franceză, de unde în aprilie, la bordul unei rachete europene Ariane 5, va porni spre Jupiter. De fapt, înainte de a ajunge la destinație, va efectua trei survoluri ale Pământului și unul al planetei Venus, pentru a-și ajusta traiectoria spre destinația finală, pe orbita lui Jupiter, unde ar trebui să ajungă în decembrie 2034.
Va fi și penultima lansare a rachetei Ariane 5, care în următoarea perioadă va fi înlocuită de racheta de nouă generație Ariane 6 (inițial sonda JUICE urma să fie ultima lansare a rachetei Ariane 5, dar amânarea lansării unui satelit de telecomunicații a schimbat planurile la centrul spațial european din Guiana Franceză).
De ce Jupiter? Pentru că imensa atracție gravitațională a acestei planete face ca sateliții din jurul său să se contracte și dilate periodic, ceea ce se transformă într-o sursă de căldură pentru vastele oceane interioare. Iar asta le face să fie asemănătoare cu oceanele de pe Pământ (mai știm și că aceste oceane au săruri în interiorul lor, asta din gheizerele care mai scapă din când în când la suprafață, putând fi astfel investigate mult mai ușor de sondele care la survolează). Iar o întindere mare de apă sărată, cu o sursă de căldură, poate însemna condiții prielnice vieții, cel puțin formelor de viață cu care suntem noi familiarizați.
JUICE nu va căuta viață pe sateliții jovieni
JUICE nu va căuta viață pe sateliții jovieni, dar va studia acești sateliți în detaliu, pregătind eventuale viitoare misiuni care vor fi echipate mai bine pentru a identifica eventualele urme de viață din aceste oceane extraterestre (pentru că doar Europa, deși are un diametru de patru ori mai mic decât Pământul, conține un volum de apă de două ori mai mare decât avem pe planeta noastră).
După ce JUICE se va instala confortabil pe orbita lui Jupiter, va efectua de acolo 35 de survoluri ale celor trei sateliți menționați, după care, spre finalul misiunii, adică începând cu 2034, JUICE va părăsi orbita lui Jupiter și va deveni prima sondă care va intra pe orbita unui satelit jovian, urmând să-și petreacă astfel ultimii ani ai misiunii în jurul lui Ganymede.
Nu mai puțin de 11 instrumente științifice se află la bordul sondei (în principal europene, dar unele realizate în colaborare cu NASA sau JAXA) vor studia cei trei sateliți jovieni, oferindu-ne astfel în următoarea decadă o imagine mult mai clară despre ce se întâmplă în jurul lui Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar.
Însă JUICE nu va fi singura sondă în jurul lui Jupiter: chiar în aceste zile avem acolo sonda americană Juno, însă aceasta cel mai probabil nu va mai fi activă în 2031. NASA pregătește o însă o nouă misiune spre Jupiter: Europa Clipper. Programată pentru lansare în octombrie 2024, de o rachetă Falcon Heavy, Europa Clipper va ajunge pe orbita lui Jupiter în 2030 (mai repede decât sonda europeană), de unde va efectua o serie de survoluri asupra satelitului jovian Europa. Din păcate, nici JUICE și nici Europa Clipper nu vor trimite sonde la suprafața acestor sateliți, dar viitoare misiuni interplanetare vor încerca să pătrundă prin cei 11 km de gheață de la suprafața Europei pentru a ajunge direct la oceanul din interiorul satelitului.
Însă pentru acest tip de misiuni va trebui să mai așteptăm câteva decenii.
Sursa foto: profimediaimages.ro
1
1
