Cele două sonde ale misiunii EscaPADE (Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers) urmau să fie lansate spre Marte de o rachetă Falcon Heavy, împreună cu sonda Psyche, însă amânarea misiunii Psyche a făcut ca NASA să caute un alt lansator pentru EscaPADE. Deși încă nu a efectuat nici un zbor, NASA a decis să atribuie companiei Blue Origin și rachetei New Glenn lansarea celor două sonde. Blue Origin a cerut un preț neașteptat de mic pentru această misiune.
Sunt două aspecte interesante ale aceste colaborări între NASA și New Glenn: prețul plătit de NASA și masa celor două sonde, comparată cu masa pe care New Glenn o poate ridica pe orbită. Astfel, în condițiile în care o lansare Falcon 9 costă undeva între 60 și 70 de milioane de dolari, NASA va plăti pentru EscaPADE doar 20 de milioane de dolari, o sumă mult mai mică decât ne-am fi așteptat. Mai mult de atât, racheta New Glenn poate urca 45 de tone pe orbita terestră joasă, în timp ce masa celor două sonde EscaPADE, împreună cu sistemul de fixare în carena rachetei, nu va depăși nici măcar 500 de kilograme.
Încă nu este foarte clar dacă această misiune este una dedicată în totalitate pentru NASA sau Blue Origin va lansa și alți sateliți cu această ocazie, însă unele zvonuri spun că e posibil ca 20 de milioane de dolari să fie de fapt prețul unei lansări New Glenn, indiferent de client. Greu de crezut, în condițiile în care este o valoare de 3 ori mai mică decât prețul unei lansări Falcon 9, deja o rachetă considerată relativ ieftină.
Lansarea EscaPADE, planificată pentru finalul anului viitor, nu va fi primul zbor al rachetei New Glenn: este de așteptat ca până atunci Blue Origin să efectueze câteva lansări test ale noii rachete, însă este puțin probabil ca inaugurarea rachetei să aibă loc mai devreme de 2024. Cum se întâmplă de cele mai multe ori în acest domeniu, cele mai mari întârzieri sunt la motoare. Blue Origin folosește pentru New Glenn motoarele proprii BE-4, alimentate cu metan și oxigen lichid, însă aceleași motoare sunt folosite și de racheta Vulcan a companiei United Launch Alliance (un joint-venture între Lockheed Martin și Boeing).
Iar colaborarea cu United Launch Alliance pare să fie prioritară, pentru că debutul Vulcan este programat deja pentru data de 4 mai, când în prima sa lansare, noua rachetă va trimite landerul lunar Peregrine spre Lună. United Launch Alliance a primit deja câteva motoare BE-4, însă Vulcan folosește doar 2 astfel de motoare pentru prima treaptă, în timp ce New Glenn are nevoie de 7 motoare BE-4 pentru prima treaptă. Fiind vorba despre motoare noi, care încă par să fie testate, Blue Origin pare să nu poată produce aceste motoare într-un ritm suficient pentru ambele rachete, Vulcan și New Glenn.
Misiunea EscaPADE conține două sonde identice, Blue și Gold, care vor fi trimise pe orbita planetei Marte, pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine interacțiunea dintre vântul solar și atmosfera marțiană. Misiunea are un buget total de 80 de milioane de dolari, o valoare relativ redusă pentru o misiune interplanetară, sondele fiind construite de compania Rocket Lab. Compania americană (care lansează rachete Electron din Noua Zeelendă), a dezvoltat un bus propriu, denumit Photon, care poate fi adaptat pentru misiuni interplanetare și este posibil ca în viitor să vedem prima misiune privată spre Venus, misiune care va folosi un astfel de bus Photon.
Inițial, planul NASA era ca aceste sonde EscaPADE să fie lansate de o rachetă Falcon Heavy, simultan cu sonda Psyche (care se va îndrepta spre asteroidul cu același nume), însă după ce misiunea Psyche a fost amânată din iulie 2022 în octombrie 2023, acest lucru nu a mai fost posibil: datorită poziției diferite a planetei Marte față de Pământ, NASA s-a văzut nevoită să separe cele două misiuni și să caute o altă variantă pentru EscaPADE.
Alături de racheta niponă H-3, racheta europeană Ariane 6 și rachetele americane Vulcan și Starship, New Glenn este una dintre noile lansatoare orbitale de calibru greu sau supergreu care urmează să debuteze în următoarele luni (deși nu neapărat în 2023), însă interesante vor fi și rachetele de calibru mai mic care vor debuta în acest an: racheta germană RFA One (a companiei RFA), racheta americană Terran-1 (a companiei Relativity Space) sau revenirile pe rampa de lansare a rachetelor Firefly (Firefly Aerospace) sau Rocket (Astra).
În prezent, pe orbita planetei Marte se află un total de 7 sonde active (sondele americane Mars Odyssey, Mars Reconnaissance Orbiter și MAVEN, sondele europene Mars Express și Trace Gas Orbiter, sonda arabă Hope, sonda chineză Tianwen-1), iar pe suprafața planetei roverele americane Curiosity și Perseverance (împreună cu elicopterul Ingenuity), dar și roverul chinezec Zhurong, a cărui soartă este însă incertă (acesta nu a comunicat cu Pământul din vara anului trecut și nu știm dacă este în hibernare sau a devenit inactiv).
În viitor, atât NASA și ESA, cât și China, plănuiesc misiuni care să aducă pe Pământ probe de sol marțian, însă acest lucru nu se va întâmpla mai devreme de 2030. Între timp, NASA plănuiește să înlocuiască flota de sonde marțiene îmbătrânite, necesare pentru comunicațiile dintre viitoarele rovere și rețeaua Deep Space Network de pe Pământ (Mars Odyssey este activă din 2001, iar Mars Reconnaissance Orbiter se află pe orbita marțiană din 2006).
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto:profimediaimages.ro
1
0
