Casa Albă a publicat bugetul pe care îl solicită Congresului SUA pentru agenția spațială americană (NASA), ocazie cu care putem afla detalii cu privire la planurile NASA pentru următorii ani în ceea ce privește viitoarele misiuni spațiale.
Pentru anul fiscal 2024, Casa Albă solicită Congresului un buget pentru NASA de aproape 27,2 miliarde de dolari, însă nu este sigur că agenția spațială americană va primi de la bugetul federal întreaga sumă solicitată. Chiar și dacă toată suma ar fi aprobată, veștile nu sunt dintre cele mai bune pentru viitoarele misiuni spațiale. Bugetul din acest an conține detalii și despre activitățile din anii următori, pentru că misiunile spațiale complexe se întind pe o perioadă de timp mai lungă și pentru a justifica bugetul din anul următor sunt oferite informații privind activitățile derulate în câțiva ani de acum înainte.
Misiunea Artemis-III, în care astronauții americani urmează să se întoarcă din nou pe suprafața Lunii, rămâne programată pentru 2025, dar NASA specifică faptul că este vorba despre decembrie 2025, ceea ce înseamnă că nu ar mira pe nimeni dacă misiunea va avea loc cel mai devreme în 2026 (asta dacă totul decurge conform planului până atunci).
O surpriză o reprezintă amânarea misiunii Artemis-IV pentru septembrie 2028, ceea ce ar putea însemna că ar trebui să ne obișnuim cu ideea că vom vedea o lansare a rachetei SLS o dată la 3 ani de zile, o diluarea a ritmului inițial, care prevedea o lansare la fiecare 1-2 ani. Odată cu Artemis- IV vor debuta și varianta Block-1B a rachetei SLS (cu o treaptă secundară mai performantă), dar și un nou turn de lansare care să poată acomoda noua variantă SLS.
Evident, rămâne legitimă întrebarea următoare: dacă Starship va fi funcțională în 2025 pentru a realiza aselenizarea echipajului, ce sens va mai avea folosirea rachetei SLS trei ani mai târziu, când misiunile spre Lună ar putea fi realizate cu o rachetă Starship deja matură, la un preț mult mai mic (cel puțin conform proiecțiilor de acum)? Și ca o paranteză, în aceste condiții, cu un Starship funcțional în 2025 sau 2026 pentru Artemis-III, ar fi posibil să vedem misiunea Dear Moon înaintea misiunii Artemis-IV.
O veste bună este alocarea a 1.88 miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui lander cu care astronauții să ajungă pe suprafața Lunii, ceea ce poate însemna că SpaceX va avea concurență și că NASA nu va folosi exclusiv Starship pentru debarcarea astronauților, ci va căuta o variantă de rezervă, așa cum era de așteptat.
Cât privește Stația Spațială Internațională (ISS), vor fi alocați 180 de milioane de dolari în prima fază, pentru dezvoltarea unui vehicul capabil să deorbiteze în siguranță ISS în 2031. NASA speră că întreaga operațiune de deorbitare să nu depășească 1 miliard de dolari și a precizat că vehiculul ce urmează să fie construit este deocamdată doar un plan de rezervă, pentru că se poartă discuții cu partenerii din Federația Rusă pentru a deorbita ISS folosind vehicule Progress și propulsorul modulului Zvezda al stației.
Este posibil ca parteneri privați din Statele Unite să ofere soluții mai ieftine, care să reducă semnificativ costul acestei operațiuni, în cazul în care navele Progress nu vor fi folosite pentru această deorbitare. Planul agreat de NASA cu restul partenerilor programului ISS prevede retragerea echipajelor de pe stația spațială la finalul anului 2030 și deorbitarea stației undeva în Oceanul Pacific, departe de zonele locuite. Manevra nu va fi una simplu de executat, având în vedere complexitate și mărimea Stației Spațiale Internaționale, avanpostul orbital care a găzduit prezență umană continuă timp de peste 23 de ani.
NASA va aloca 30 de milioane de dolari misiunii europene ExoMars, care este în căutare de parteneri internaționali, după suspendarea colaborării dintre Agenția Spațială Europeană (ESA) și cea rusă (Roscosmos), iar această sumă ar putea fi suplimentată în viitor. Vestea proastă este că NASA se teme că va crește prea mult costul misiunii Mars Sample Return (MSR), derulată tot în colaborare cu ESA, care își propune să aducă pe Pământ probe de sol de pe Marte, iar în condițiile în care bugetul va fi depășit, vor fi reduse obiectivele misiunii.
Oficialii NASA nu au explicat ce înseamnă mai exact acest lucru și care dintre obiective va fi înlăturat, dar probabil că în loc de două elicoptere de clasă Ingenuity, în misiunea MSR va fi trimis doar un singur astfel de elicopter. Aceasta ar urma să aducă probele de sol platformei staționare, care le-ar încărca în capsula ce urmează să fie trimisă pe Pământ, asta în cazul în care roverul Perseverance nu va putea aduce el aceste probe.
O altă veste proastă este că, deși misiunea MSR va începe în 2028, NASA nu a menționat nimic cu privire la o nouă sondă orbitală marțiană. Misiunile marțiene desfășurate pe suprafața planetei au nevoie de sonde orbitale care să funcționeze ca niște relee de comunicații între sondă și rețeaua de antene Deep Space Network de pe Pământ, pentru că sondele aflate la sol nu au suficientă putere pentru a transmite cantități mari de date direct pe Pământ.
Iar rețeaua de sonde marțiene americane este una învechită: Mars Odyssey, încă activă, a fost lansată în anul 2001, Mars Reconaissance Orbiter a fost lansată în 2005, iar MAVEN în 2013. În jurul lui Marte sunt și două sonde europene: Mars Express, lansată în 2003 (a cărei misiune tocmai a fost extinsă de ESA până cel puțin în 2026) și Trace Gas Orbiter, lansată în 2016. Iar viața acestor sonde nu este limitată doar de combustibilul de la bord, dar și de potențiale probleme tehnice, care sunt din ce în ce mai probabile pe măsură ce echipamentele de la bord îmbătrânesc.
Si dacă bugetul NASA cerut de Casa Albă pentru 2024 este de 27.2 miliarde de dolari, poate merită să menționăm și faptul că bugetul Pentagonului pentru activitățile spațiale desfășurate în același an este de 33.3 miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, forțele armate ale Statelor Unite vor cheltui pentru activități spațiale mult mai mult decât face întreaga agenție spațială americană.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
