Turismul spațial a început oficial în 2001, odată cu zborul lui Dennis Tito, care ar fi plătit companiei Space Adventures 20 de milioane de dolari pentru a ajunge pentru câteva zile pe orbită, la Stația Spațială Internațională (ISS), folosind o capsulă Soiuz. Ulterior, compania Space Adventures a lansat și alți turiști spațiali spre ISS, însă odată cu retragerea navetelor spațiale, prioritate la bordul caspulelor Soiuz aveau astronauții de carieră. Ascensiunea SpaceX a făcut însă că peisajul turiștilor spațiali să se schimbe.
Dennis Tito nu a fost prima persoană care a ajuns în spațiu fără să aibă o carieră de astronaut: naveta spațială americană a derulat mai multe misiuni în care astfel de zboruri reprezentau o formă de colaborare între NASA sau Statele Unite față de anumiți contractori sau chiar state. Recent, pe lângă noul val de turiști spațiali care ajung fie la bordul ISS, fie doar pe orbită (cum a fost cazul misiunii Exploration-4 și cum va fi cazul viitoarelor misiuni Polaris ale SpaceX), o colaborare între NASA și compania Axiom Space a dat naștere unui nou tip de turist spațial: astronautul privat.
Axiom Space este o companie interesantă: nu are rachete sau capsule proprii, așa că le închiriază de la SpaceX și intermediază astfel de legături, între clienții interesați, NASA și SpaceX. Poate și pentru că directorul companiei, Michael Suffredini a fost mult timp directorul programului ISS din cadrul NASA, așa că este o persoană care știe foarte bine cum se poate colabora cu NASA în această direcție.
Ce vreau să spun este că dacă vreți să zburați în spațiu (sejur orbital de două săptămâni, nu doar un zbor suborbital de câteva secunde), nu aveți nevoie decât de o stare de sănătate relativ bună și bani, foarte mulți bani: un bilet Axiom Space costă în jur de 50-60 de milioane de dolari.
Anul trecut, în 8 aprilie, Michael López-Alegría, Larry Connor, Eytan Stibbe și Mark Pathy decolau în capsula Dragon “Endeavour” și câteva ore mai târziu ajungeau să facă joncțiunea cu modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale, pentru un sejur de 15 zile, în ceea ce a fost misiunea Axiom-1. Încă de la început, deși misiunea a fost una comercială, ale căror costuri au fost suportate de 3 din cei 4 membri ai echipajului, aceștia nu au vrut să fie numiți turiști spațiali, pentru că, argumentau ei, s-au antrenat pentru misiune și chiar au luat parte la unele experimente desfășurate la bordul ISS.
Lucru care este adevărat, însă problemele inerente de adaptare și noutatea situației a făcut ca programul celor 4 să nu fie prea bine armonizat cu cel al astronauților aflați deja pe Stația Spațială Internațională și întreaga experiență să fie una mai puțin plăcută pentru ambele părți. Ca urmare, NASA a decis ca viitoarele misiuni de acest fel să fie mai bine pregătite și astronauții privați, cum le place să fie numiți, să fie însoțiți de un fost astronaut cu experiență.
Axiom Space plănuia să trimită un astronaut cu experiență doar în primele misiuni, urmând ca în viitor să vândă 4, nu doar 3 bilete spre spațiu (spuneam că sejurul a fost plătit de 3 astronauți, pentru că Michael López-Alegría, un veteran cu 3 zboruri efectuate, era reprezentantul Axiom Space și nu a contribuit la costurile misiunii).
Nu este deocamdată clar cum va afecta acest lucru profitul Axiom Space, dar este cert că astfel de misiuni vor continua în formula cerută de NASA. Misiunea Axiom-2 va fi lansată în luna mai și, pe lângă veterana Peggy Whitson, fost astronaut al NASA care a petrecut cumulat 665 de zile în spațiu, în capsula Dragon se vor afla americanul John Shoffner, dar și două persoane din Arabia Saudită: Rayyanah Barnawi și Ali AlQarni.
Merită notat faptul că Rayyanah Barnawi va fi prima femeie din Arabia Saudită care va ajunge pe orbită, la doar 5 ani după ce femeile saudite au voie să conducă un autoturism în țara lor. Misiunea Axiom-2 va dura aproximativ două săptămâni, înainte ca cei 4 astronauți privați să revină pe Pământ.
NASA a anunțat că a aprobat și cea de-a treia misiune Axiom spre Stația Spațială Internațională, care va avea loc nu mai devreme de luna noiembrie a acestui an. Încă nu cunoaștem numele celor care vor fi lansați în spațiu, dar este posibil ca la bord să vedem un cetățean turc, concretizarea unei colaborări dintre Agenția Spațială Turcă și Axiom Space. În aceeași manieră, probabil în anul 2024, un astronaut
privat maghiar va zbura în cadrul unei misiuni Axiom Space (probabil misiunea Axiom-4).
Axiom Space are însă planuri mari, dincolo de intermediat zborurile astronauților privați: își propune ca din 2025 să înceapă să lanseze mai multe module presurizate, care inițial să andocheze la ISS, mărind astfel volumul stației spațiale. Aceste module vor putea astfel găzdui viitorii astronauți privați, care vor interfera mai puțin cu activitățile de rutină de la bordul stației. Mai mult, după 2031, când Stația Spațială Internațională este programată să fie retrasă de pe orbită, Axim Space își va desprinde modulele proprii și astfel vom avea pe orbită o stație spațială comercială, administrată integral de Axiom Space.
NASA însă speră ca până în 2031 să existe pe orbita Pământului cel puțin încă o stație spațială privată, pentru că a lansat o competiție în acest sens, prin care sprijină partenerii privați, alții decât Axiom, să vină cu propuneri în acest sens.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
