Deși omenirea s-a obișnuit de ceva timp cu trecerea cometelor și a altor obiecte cosmice pe cerul nopții, situația a fost foarte diferită în 1910, când două descoperiri și apropierea cometei Halley au concurat la producerea unei panici globale, relatează The Conversation.

Vine cometa! Ilustratie din 1910Foto: akg-images / akg-images / Profimedia

Judecând lucrurile astăzi, panica instaurată în 1910 din cauza apropierea cometei Halley ar putea părea cu atât mai stranie încât trecuseră deja peste 200 de ani de când astronomul britanic Sir Edmond Halley calculase cu ajutorul mecanicii newtoniene că mai multe observații astronomice făcute de-a lungul secolelor indică de fapt înspre un singur obiect celest cu o orbită de 76 de ani în jurul soarelui.

În plus, până în 1910 cometa mai fusese observată de două ori când orbita sa a adus-o în apropierea Pământului, astronomii din întreaga lume îndreptându-și telescoapele în 1758 și 1835 pentru a vedea o apariție care pentru majoritatea oamenilor are loc o dată în viața lor.

Însă, privind înapoi, trebuie să ne amintim că la începutul secolului XX publicul larg abia începea să descopere adevărata natură a cometelor și a altor lucruri legate de spațiul cosmic. În 1910 cometa lui Halley a putut fi observată cu ochiul liber pe cerul nopții începând cu data de 15 aprilie, situație care a persistat până pe 5 iulie.

Trecerea cometei prin apropierea planetei noastre a provocat cele mai mari îngrijorări în Europa și Statele Unite. Unii s-au temut că aceasta ar putea provoca boli sau chiar moartea și că ar fi capabilă să declanșeze sfârșitul lumii.

Șarlatanii vremii au profitat din plin de situație, vânzând tot felul de leacuri și alte lucruri care să te protejeze de pericolele pe care le-ar reprezenta cometa, la fel ca în timpul pandemiei de COVID-19 când au apărut „soluții miraculoase” împotriva coronavirusului, de la ceaiuri de plante, la pastă de dinți „stopgate”.

Două descoperiri și apropierea cometei Halley

Panica din 1910 a fost alimentată de două descoperiri. În 1815 chimistul francez Joseph Louis Gay-Lussac sintetizase pentru prima oară cianogenul, un gaz incolor foarte toxic care perturbă abilitatea organismului uman de a folosi oxigenul. Expunerea la cianogen poate deveni rapid fatală.

A doua descoperire a fost una de-a dreptul banală. Daniel Walter Morehouse, un astronom din Statele Unite aflat la început de carieră, observase în 1908 o cometă îndepărtată care avea în cele din urmă să îi poarte numele. Cometa respectivă a fost aproape uitată între timp însă la momentul respectiv oamenii de știință au detectat cianogen în „coada” sa cu puțin timp înainte de întoarcerea cometei Halley.

Pentru mulți asta a fost suficient pentru a concluziona că Halley este un obiect cosmic toxic care se apropie de Pământ cu 190.000 de kilometri pe oră. De la descoperirea făcută de Halley în secolul XVIII astronomii au mai rafinat calculele sale, arătând între timp că, din cauza influențelor gravitaționale, orbita cometei în jurul Soarelui fluctuează între 74 și 79 de ani.

În timpul apariției din 1910 ea urma să se apropie la doar 23 de milioane de kilometri de Pământ, cam de 60 de ori distanța dintre planeta noastră și Lună. Ar putea părea o distanță suficient de sigură dar, potrivit calculelor astronomilor, coada uriașă a cometei urma să se intersecteze cu traiectoria Pământului în noaptea dintre 18 și 19 mai 1910.

Iar un rol decisiv l-a avut presa avidă de senzaționalism a vremii.

Avioane de închiriat pentru a scăpa de pe Pământ - 1910 (FOTO: Detlev Van Ravenswaay / Sciencephoto / Profimedia

Astronomul chemat să calmeze spiritele a vorbit de asfixierea vieții pe Pământ

Întrucât erau îngrijorate de temerile tot mai mari ale publicului, autoritățile din Franța i-au cerut lui Camille Flammarion, un astronom reputat și popular, să le vorbească oamenilor. Avea să se dovedească o decizie neinspirată.

Flammarion a luat în considerare posibilitatea ca viața de pe Pământ să fie nimicită în cazul în care o cantitate suficientă de hidrogen din coada cometei se va combina cu oxigenul din atmosfera planetei noastre, eveniment care ar fi putut duce la asfixierea rapidă a tuturor formelor de viață animală.

Astronomul francez a considerat însă evenimentul improbabil din cauza rarității gazelor din coada cometei, un fapt care avea să fie confirmat ulterior, dar a recunoscut că nu poate fi sigur.

„Putem admite că suntem ignoranți cu privire la ceea ce ne rezervă soarta în luna mai (...) Rasa umană ar putea pieri într-un paroxism de veselie universală, delir și nebunie, probabil foarte încântată de soarta sa”, a spus el, printre altele.

Iar printre acele altele s-au numărat datele științifice cunoscute, argumente și cauzalitate, toate însoțite de probabilități.

Însă presa a fost mai degrabă interesată de partea cea mai senzaționalistă a vorbelor sale, cea privind posibilitatea ca întreaga omenire să se sufoce, și a trecut cu vederea probabilitatea mică a scenariului.

Astfel „informată”, opinia publică a devenit îngrozită de efectele potențial letale ale trecerii cometei în apropierea Pământului. Prezența cianogenului în coada sa a fost confirmată din nou de observații spectografice făcute la Observatorul Yerkes din Statele Unite.

Oamenii de știință au explicat în detaliu ce se va întâmpla dacă orbita Pământului și cea a coadei cometei se vor încrucișa: cianogenul se va descompune în atmosfera superioară, eliminând astfel orice pericol de sufocare.

Însă asigurările date de aceștia au trecut în mare parte neobservate de presă și publicul larg.

Camille Flammarion (FOTO: Mary Evans Picture Library / Profimedia Images)

Cum s-au comportat oamenii când credeau că vine sfârșitul lumii

Reacțiile la diseminarea informațiilor despre un pericol planetar iminent au fost diverse. Unii oameni au început să își vândă toate posesiunile lumești pentru a profita de timpul scurt rămas. Alții au preferat să riște moartea prin supradoză de alcool în schimbul sufocării cu gaz.

În Statele Unite unii și-au sigilat ferestrele într-o tentativă zadarnică de a împiedica gazul toxic să le pătrundă în locuințe. În Franța și Italia unii s-au refugiat în biserici în faimoasa noapte din mai 1910. Zeci de mii de credincioși s-au strâns să se roage în Piața Sfântul Petru din Roma.

Presa a scris că în Ungaria o persoană a preferat să se sinucidă decât să riște să moară asfixiat.

Șarlatanii au profitat de ocazie pentru a vinde pastile „anti-cometă” pe bază de zahăr și chinină, venind inclusiv cu un „elixir” anti-Halley.

Bineînțeles, nu toată lumea a intrat în panică. Flammarion și alți astronomi au fost invitați de Gustave Eiffel să observe cometa în vârful turnului din Paris pe care l-a proiectat și construit. Mulți parizieni au petrecut și dansat până dimineața în noaptea fatidică.

Spre surpriza și dezamăgirea unora, doar un nucleu mic și vag vizibil al cometei Halley a putut fi văzut pe cerul nopții, unii relatând chiar că nu au văzut nimic. După cum știm acum, cometa este rareori strălucitoare când trece în preajma Pământului.

Compania Air Liquide din Paris a colectat mostre din atmosferă și nu a găzit nicio urmă de gaz toxic. Într-o notă de ironie, calculele refăcute după trecerea cometei au stabilit că în 1910 coada acesteia nu s-a intersectat cu orbita planetei noastre.

De fapt, ne-a „ratat” cu aproximativ 400.000 de kilometri, aproximativ distanța de la Pământ la Lună. Erorile de calcul inițiale s-au datorat faptului că traiectoria lui Halley a fost prognozată folosind doar considerații geometrice simpliste și, în plus, coada sa a avut o curbă pronunțată.

Omenirea a fost mereu fascinată de comete

Cu câteva luni înainte să se întâmple toate aceste lucruri, în ianuarie 1910, cometa C/1910 A1 a apărut pe cer, fiind văzută întâi slab în Africa de Sud iar apoi strălucitor în Europa. Confundată inițial cu cometa Halley, ea a fost poreclită „Marea Cometă”.

Nu este greu de înțeles de ce cometele au fascinat odinioară omenirea, mai ales că absența poluării luminoase în perioada preindustrială a însemnat că ele puteau fi văzute de toți cu ochiul liber, dacă erau suficient de strălucitoare.

Pentru a înțelege mai bine cât de impresionante erau cometele în trecut pentru noi, putem să ne uităm la una dintre scenele faimoase ale Tapiseriei de la Bayeux. În partea de sus putem vedea chiar cometa Halley, chiar dacă atunci nu avea acest nume, în probabil cea mai faimoasă reprezentare a sa.

FOTO: DIT Archive / Alamy / Profimedia Images

Chiar în spatele cozii ei este brodat textul în latină „Isti mirant stella” („ei admiră steaua”). Dedesubt, o mulțime de oameni arată cu degetul înspre ea, deși reprezentarea cometei amintește mai degrabă de o plantă de floarea-soarelui iar coada de o greblă folosită în agricultură.

Superstițiile din vremurile respective asociau în general apariția unei comete cu un semn prevestitor sau o catastrofă. Halley a putut fi văzută în luna aprilie a lui 1066, în timp ce faimoasa Bătălie de la Hasting povestită în Tapiseria de la Bayeux a avut loc abia la jumătatea lunii octombrie.

În timp ce regele Harold al II-lea al Angliei a văzut în apariția cometei un semn al unei invazii iminente, William Cuceritorul a fost încrezător că ea prezice succesul invaziei pe care a plănuit-o. Unii au povestit inclusiv că au văzut în coada cometei coroana Angliei.

Însă dacă William ar fi pierdut bătălia, nu ar fi schimbat textele medievale prognozele post factum?

În ziua de azi cometele mai provoacă teamă doar în producțiile de la Hollywood, cum a fost filmul Don't Look Up lansat în urmă cu doi ani.

Fascinația față de ele a dispărut și ea aproape cu totul, după cum ne-a arătat chiar săptămâna trecută, când vestea că Halley a ajuns la afeliu, cel mai îndepărtat punct al orbitei sale față de soare, și se întoarce acum în direcția noastră, a trecut în mare parte neobservată.

Sigur, aflându-ne în preajma Crăciunului, poate ar merita să ne amintim că acesta a fost prevestit de o cometă.

Sper că ți-a plăcut ediția specială a rubricii Nerd Alert de weekendul acesta. În caz că ești curios să citești și rubrica de săptămâna trecută, o poți găsi aici: