Stiinta cometelor
Cometa Machholz nu este ca alte comete. Autorii studiului publicat in Astronomical Jurnal au investigat compozitia a peste 150 de comete din Sistemul Solar pentru a putea spune acest lucru. Cum se poate insa face acest lucru?
Mirel Barlan (Observatorul din Paris) : "Este vorba in principal de doua metode.
![]() |
Mirel Barlan Foto: Hotnews |
![]() |
Una dintre ele este investigarea productiei de praf emis in procesul de sublimare a elementelor volatile, cu ajutorul observatiilor in vizibil si infrarosu. O alta metoda urmareste sa calculeze abundenta gazelor detectate. Pentru asta se fac analize spectroscopice in ultraviolet, vizibil si infrarosu apropiat. Se numeste «calculul abundentelor» si se realizeaza relativ la o anumita molecula considerata drept referinta.
Autorii articolului de care vorbim au facut aceste investigatii pentru radicalul OH."
Fiecare cometa este unica in felul ei. David Scheicher, de la Flagstaff Observatory, Arizona, a determinat in acest fel compozitia chimica a peste 150 de comete. Si a gasit tot felul de particularitati interesante pentru cometa Machholtz. Particularitatile chimice vin sa se adauge insa unei intregi serii de particularitati fizice, spune Mirel Barlan.
Mirel Barlan: Cometa Machholz este particulara, deoarece are o orbita eliptica ce se apropie foarte tare de soare - la doar 0,13 unitati astronomice (aprox 19 milioane kilometri, deci foarte aproape). Are are o perioada de revolutie de aproximativ 5 ani. Orbita cometei este inclinata la 60 de grade fata de planul in care Pamantul se misca in jurul Soarelui. Acest gen de orbita este imposibil de explicat pe termen lung (de ordinul miliardelor de ani). Cu alte cuvinte, Machholz este probabil un fragment dintr-un obiect ceva mai mare, inserat acum cateva mii de ani pe orbita actuala in urma interactiei gravitationale cu planeta Jupiter.
Masuratorile spectroscopice au demonstrat in plus, ca Machholz are o componenta foarte saraca in cianide in comparatie cu alte comete. Mai precis, abundenta radicalului CN este foarte scazuta. Ce inseamna acest lucru ?
Mirel Barlan: CN (cianidele in general) este una din componentele chimice care se preteaza a fi studiate pentru comete. Aceasta quasi-lipsa de CN este dificil explicabila, ceea ce duce la emiterea unor ipoteze de lucru privind originea cometei Machholz. Datorita inclinarii orbitei obiectului, cometa poate proveni din sistemul solar extern, din asa-numitul nor cometar al lui Oort, si a fost inclusa pe o orbita apropiata de soare ca urmare a unui "biliard" gravitational intre diverse planete si soare.
O ipoteza si mai interesanta este cea dupa care Machholz nu provine din Sistemul Solar ci este un corp ceresc provenind din alte sisteme planetare. Autorul articolului favorizeaza cea de-a doua ipoteza, deoarece cometa este unica dintr-un esantion de 250 comete.
Cometele si teoria panspermiei
In principiu, astronomii considera ca migrarea unei comete dintr-un sistem planetar in altul este posibila, insa pana acum nu s-a gasit nici o dovada in acest sens. Daca aceste prime rezultate se confirma, ar fi vorba despre o descoperire extrem de interesanta si cu multe implicatii pentru viitor.
Cometele sunt candidatii preferati ai teoriei panspermiei, adica a acelei teorii care incearca sa explice aparitia vietii ca pe o «contaminare» cu elemente provenind din alte zone ale Universului. Pe de alta parte, cometa Machholz nu este singurul candidat suspectat a veni din alte sisteme planetare. Mai exista si un meteorit, Meteoritul Allende, cu suficiente anomalii de compozitie chimica pentru a-i indemna pe unii cercetatori sa sustina ca ar putea fi vorba despre explozia unei supernove.
Articolul original : Astronomical Journal, vol 136, p 2204
Video: Cometa Machholz trecand pe langa soare
http://de.youtube.com/watch?v=Vt2o-QQQYbU
PROFIL
Mirel Bârlan (Observatorul astronomic din Paris) este absolvent al Facultăţii de Fizică, Universitatea Bucureşti. A obţinut titlurile de doctor în astronomie la Obsevatorul din Paris, în 1997, şi de doctor în fizică, la Universitatea Bucureşti, 1998. Este specialist în studiul dinamicii şi fizicii obiectelor din Sistemul Solar. Mirel Bârlan îşi desfăşoară cercetarile la Institutul de Mecanica Cereasca si de Calcul al Efemeridelor din cadrul Observatorului din Paris si este astronom asociat la Institutul Astronomic al Academiei Romane. Din 2001, asteroidul cu numarul 10034 poarta numele Birlan.
Este inca o stire de astronomie, cu care ocazie as dori sa amintesc faptul ca 2009 este Anul International al Astronomiei, sarbatorindu-se 400 de ani de cand Galileo Galiei a inventat luneta astronomica. Pana la el, observatiile astronomice se faceau cu ochiul liber, poate cu vreun ochean de marinar, dar inventarea lunetei a deschis intr-adevar studiul sistematic al cerului. In doar cateva luni Galileo a descoperit, de exemplu, petele de pe Soare si patru sateliti ai lui Jupiter.
Si in Romania se sarbatoreste evenimentul, iar Observatorul Astronomic din Bucuresti gazduieste siteul evenimentelor de popularizare ce se vor organiza: www.Astro.ro
Adrian Buzatu, www.StiintaAzi.ro
cometa extraterestra, sfera concentrica, mare parte a hidrogenului provenind din supernove... multe am citit in ultimele zile :P
In peisajul unei prese depresive si "cainoase", cu articole ce tradeza un sindrom al "complexului de inferioritate", Hotnews apare cateodata cu astfel de informatii binevenite si salutare pt. sute de mii dintre noi, noi cei care inca avem speranta si incredere in neamul romanesc, in Romania, in viitorul nostru si al copiilor nostri.
Va doresc zile bune, continuati astfel!