Micul satelit Microscope a confirmat teoria relativitatii generale a lui Albert Einstein "cu o precizie neegalata" pana in prezent, a anuntat luni agentia spatiala franceza CNES, care a prezentat primele rezultate ale acestei misiuni aflate inca in derulare, scrie AFP.
Microsatelitul francez a fost lansat in spatiu in aprilie 2016 in incercarea de a descoperi o bresa in aceasta teorie elaborata in urma cu un secol de celebrul fizician. Pana in prezent, insa, nu a reusit ...
Expediat la 710 km de Terra, Microscope are ca scop testarea in vid si in spatiu a universalitatii caderii libere, cu obiectivul de a ajunge la o precizie de o suta de ori mai buna decat pe Pamant.
Savantul toscan Galileo Galilei este cel care a stabilit la inceputul secolului al XVII-lea ca toate corpurile, fie ca e vorba de o pana sau o bucata de plumb, indiferent de masa sau compozitia lor, cad de aceeasi maniera in campul gravitational al Pamantului, daca nu exista frecare cu aerul.
Universalitatea caderii libere poate fi vazuta ca semnificand "echivalenta" intre forta gravitationala si "fortele de inertie" care apar in cazul unei miscari de acceleratie.
Albert Einstein a facut din principiul echivalentei intre gravitatie si acceleratie stalpul teoriei relativitatii generale.
Pe Pamant, principiul echivalentei a fost verificat cu un grad de precizie de ordinul a 13 zecimale.
Obiectivul Microscope, a carui misiune se incheie la sfarsitul lui 2018, este sa ajunga la o precizie de 15 zecimale.
Luni, cercetatorii au publicat in revista Physical Review Letters primele rezultate, bazate pe analiza a 10% dintre datele deja primite de satelit, ale carui instrumente au reusit sa ajunga la o precizie de 14 zecimale.
"In termeni de precizie, este deja de zece ori mai bine decat cele mai bune experimente pe Pamant care au testat principiul echivalentei", a declarat Pierre-Yves Guidotti, responsabil pentru proiectul Microscope la Cnes.
"Este o veste buna, in sensul ca inseamna ca teoria lui Einstein este si mai adevarata decat se credea", a spus fizicianul Thibault Damour, coautor al studiului. "Dar, pentru teoreticienii fizicii, ar fi fost si mai excitant sa gasim ceva nou", a adaugat el.
