Science Dilemma: De ce vor savanții să scurteze minutul la 59 de secunde? Pentru că Pământul se rotește mai repede
Și vine după un an marcat de multe zile mai scurte decât media, după mai mulți ani de când Pământul se rotește mai repede ca oricând. Ce se întâmplă?
Mai întâi ar trebui să ne întrebăm dacă fracțiunile de secundă fac vreo diferență. Adevărul este că nu fac pentru cei mai mulți oameni, nici pentru cele mai multe aplicații. Dar pentru unii, ca oamenii de știință sau instrumentele științifice precis reglate, diferențele trebuie luate în calcul. Ceva ca un simplu ceas care se autoreglează și neglijează la fiecare miez de noapte fracțiunea de secundă suplimentară sau absentă nu este potrivit pentru cercetare sau pentru reglarea unor funcții importante.
Dar adunarea fracțiunilor într-o întreagă secundă de ajustare are consecințe. „The New York Post” scria:
„În 2012, adăugarea unei secunde de ajustare a provocat căderi ale unui număr de situri de internet, printre care Reditt, Yelp și LinkedIn, în vreme ce i-a perturbat pe cei care folosesc sisteme de operare Linux și software utilizând Javascript”.
O cauză parțială a fost că cele mai multe limbaje de programare au o măsurare rudimentară a timpului, care, la rândul ei, se bazează pe componente primitive instalate în calculatoare.
Pentru o urmărire reală a „timpului adevărat”, calculatoarele trebuie să se conecteze la servere globale de măsurare a timpului, dar acestea transmit corecții minuscule în loc de secunde întregi. Când ceasul unui computer trebuie să creadă dintr-o dată că este 12:00:00 pentru o a doua secundă consecutiv, iar datele se mișcă prin unitatea centrală de procesare cu milioane sau miliarde de biți pe secundă, aceasta creează un conflict.
E ca și cum ai începe să urci pe treptele următoare și ți-ai da seama că ești deja în vârf: s-ar putea să te împiedici.
De ce se învârte altfel Pământul? Este un subiect atât mai natural, cât și mai complicat.
Planeta este influențată de forțe care vin de pretutindeni, de la Lună până la Soare, dar și de factori ca forma Pământului însuși sau de mișcarea mareelor. (Încercați să mișcați un rezervor mare cu apă care se agită circular în el și veți înțelege). O formulă complicată care, cel puțin în prezent, înclină spre zile mai scurte. Dar tendința generală din ultimele decenii este de rotație mai lentă, însemnând că politica de ajustare cu o secundă trebuie să acționeze în ambele sensuri: adunând și scăzând secunda, în funcție de an.
Secunda de ajustare este o chestiune controversată, deoarece unii savanți cred că e mai bine cu ajustarea diferențelor de microsecunde în fiecare zi. Dar, ca la toate măsurile și standardele adoptate științific, există o autoritate care va decide ce se va face. În acest caz, detectivii timpului se vor aduna în 2023 ca să hotărască.
Până atunci vom continua să înregistrăm individual unele din cele mai scurte zile. (Popular Mechanics )

Cum se apără ANRE și cum fuge de responsabilitate în scandalul liberalizării pieței energiei: Consumatorii au fost informați, iar obligarea furnizorilor să vândă la preț mic este ilegală
Poluarea de weekend din București: Agenția de Mediu dă vina pe trafic și condițiile atmosferice, activiștii de mediu indică arderi de deșeuri și încălzirea rezidențială / În rest, tăcere
INTERVIU Cum se simte scăderea numărului de îmbolnăviri în spitalele COVID: Numărul de pacienți este mai mic, dar vin mulți cu forme severe / Pericolul foarte mare este noua tulpină
VIDEO Gheorghiță: Începând cu 28 ianuarie se reprogramează cu 10 zile toate persoanele din categoria personalului esențial pentru doza 1, pentru a nu afecta rapelul și vaccinarea celor peste 65 de ani și a bolnavilor cronici
Parenting pe timp de pandemie - cum au supraviețuit părinții lunilor de școală online
Este vorba de una sau doua secunde "bisecte" care sunt adaugate in anumiti ani, in functie de necesitati, pentru sincronizare cu viteza reala de rotatie a pamantului. Asta pentru a nu ajunge peste zeci de mii de ani sa fie noapte la ora 13.
Aceste secunde "bisecte" pot fi adaugate dupa ultima secunda a oricarei luni, dar de obicei sunt preferate lunile iunie si decembrie. Cand se ia decizia sa fie adaugate, ultimul minut al lunii are 61 secunde, cum a fost ultimul minut al lunii decembrie 2016.
Problema este acum ca am ajuns in situatia inversa, ne-a cam luat-o ceasul "inainte", in timp ce in trecut ramanea "in urma". Asadar se pare din cand in cand vom avea nevoie de o secunda "bisecta" scoasa, nu adaugata.
Deci este vorba de o singura secunda scoasa, periodic, dintr-un anumit minut, probabil o data sau de maxim de doua ori pe an, in anumiti ani, la fel cum adaugam in trecut, in functie de necesitatati.
Asta nu inseamna ca toate minutele vor fi scurtate cu o secunda, cum se intelege din articol. Doar anumite minute vor fi scurtate, foarte rar, cel mai probabil o data la cativa ani.
Oricum, nu este nimic nou, aceasta posibilitate a fost prevazuta de mult timp, dar in urmatorii ani ar putea sa fie prima data nevoie de o secunda bisecta negativa, in loc de una pozitiva ca de obicei, daca tendinta persista.
Mai multe detalii aici:
https://en.wikipedia.org/wiki/Leap_second
In plus timpul si pozitia aparenta a astrilor pe cer iar nu au nimic in comun dpdv fizic. Daca maine se ia decizia ca la ora 12:00:00.000000000 sa se considere ca centrul discului Soarelui este la meridian la Greenwich, la Londra, deci ceasurile vor arata EXACT aceeasi ora, Soarele va fi un pic deviat, cateva secunde de arc.
Singura solutie ca Soarele sa fie in fiecare localitate la meridian la ora amintita este ca fiecare meridian sa aiba ora proprie. Doua localitati ce nu se afla EXACT pe acelasi meridian vor avea ore diferite. In plus ce inseamna "localitate" sau "oras"? De ce sa nu facem asta pentru fiecare strada sau casa daca tot e nevoie de precizie?!? Iar atunci sa vedem cum va arata un mers al trenurilor si la ce ora sa astepti trenul in gara.
Dar nu e tot. Pamantul nu se roteste nici in jurul axei si nici in jurul Soarelui cu viteza unghiulara constanta. Depinde daca Luna e la apogeu sau perigeu iar orbita Pamantului e eliptica, deci Terra are viteze diferite iar legea a doua a lui Kepler spune "ARIILE maturate de raza vectoare in intervale egale sunt egale", nu arcele de elipsa ci ARIILE. Adica Terra are atat viteza unghiulara cat si liniara diferita in functie de pozitia pe orbita. Cu putin.
Concluzia: maine Soarele va fi la meridian, poimaine va avea deja o deviatie. Mica dar masurabila chiar si cu un instrument bun din secolul 18. Asadar ce numim "ora" sau "timp pe ceas" sunt CONVENTII.
2. Definitiile actuale s-au dat in functie de mecanica cuantica pentru ca aceasta are fenomene si stari ce se stie (la nivelul actual) stabile. De asemenea nici masa nu mai e data de etaloanele de la Paris ci de un numar de atomi de siliciu dintr-o sfera bine slefuita. Cu alte cuvinte masa e legata de ce stim despre un atom de hidrogen si numarul lui Avogadro, ambele pe care le presupunem fixe in natura sau le cunoastem ca fixe la nivelul actual de cunostinte.
Apoi da, timpul e o durata prin definitie, deci e evident ca e o diferenta dar intre doua evenimente de ex. Asa ca nu inteleg ce vrei sa spui cu valoarea absoluta...
Care este timpul absolut al acestei clipe, al exact acestui moment?
Vezi care e diferenta intre cele doua?
Cat despre faptul ca nu stim ce este timpul, la fel se poate afirma si despre spatiu. Nu stim nici macar daca e continuu sau discontinuu (insa la un nivel atat de minuscul ca nu putem detecta discountinuitatile). La fel ca la timp, nu putem masura spatiul fara sa ne alegem o origine. Asta conduce la ideea ca timpul ar putea fi o dimensiune. Dar nu e sigur pentru ca spatiul se comporta simetric (de la A la B este EXACT aceeasi diferenta de spatiu cat de la B la A). Pe axa timpului insa nu te poti intoarce. De ce? Nu avem nici cea mai mica idee, desi aici poate sa fie o asimetrie recent descoperita a unor fenomene cuantice.
Temperatura de exemplu se poate masura in valoare absoluta. Exista o origine clara data tot de fenomene cuantice. Si stim exact ce e temperatura: o masura macroscopica a energiei interne, adica a energiei termice stocata de un corp sau mediu, fata de acea valoare de zero avsolut.
Dar pe pisica noastra ce sta la noi in poala o vedem in prezent? Nu. O vedem cu o fractiune de timp in urma din doua motive: lumina are totusi de parcurs distanta intre pisica si retina insa si mai lent decat lumina e creierul care proceseaza imaginea.
Pe scurt ceea ce vedem nu este nici macar "in timp real" ci in trecut. Orice simt reda evenimente ale trecutului din cauza semnalelor ce trec din nerv in nerv si din cauza procesarii la nivelul creierului. La fel se intampla si cu calculatoarele. Indiferent de viteza, datele primite de compul A de la compul B sunt in prezent receptionate dar emise in trecut, diferenta de timp fiind data din nou de semnal, dispozitivele de pe traseu, distanta si timp de procesare.
Ideea este ca de la o anumita limita in jos noi spunem ca nu mai exista intarziere sau ca ea este neglijabila. Dar acest lucru este tot o conventie. Ca sa ne simplificam viata si modul de a vedea lumea. O conventie menita sa slefuiasca zgomotul detaliilor pentru a reda o imagine cat mai clara despre realitate. Realitate care in mod obiectiv este falsa intrucat ea este deja istorie, nu prezent. Insa din nou, dincolo de o bariera, noi ignoram intentionat acest detaliu.
Asadar tot ce tine de timp este o conventie, adica un calcul precis insa cu o eroare ce nu e niciodata nula si pe care o neglijam in mod voit, fiecare dupa nevoile sale si toti pentru nevoile comune ale societatii umane. Daca insa ne hotaram ca acea secunda sa nu existe pe ceas, o vom ignora si gata. Din nou totul in functie de niste scopuri comune.