Saptamana trecuta, cercetatorul Richard Florida se intreba pe Twitter daca viteza de mers a trecatorilor poate indica activitatea economica - reflectand un anumit fel de "metabolism urban", scrie The Atlantic Cities.
Se pare ca exista o istorie lunga in ceea ce priveste cercetarea vitezei de mers in orase si aceste statistici dovedesc, printre alte lucruri, si o puternica legatura intre "viteza de picior" si "grosimea portofelului".
Cele mai multe date despre viteza de mers din orase dateaza din 1976, cand psihologii Marc si Helen Bornstein au publicat o lucrare incitanta despre acest subiect. Cei doi psihologi au dorit sa inteleaga relatia dintre cresterea populatiei umane si comportamentul persoanelor individuale. Acestia au urmarit trecatorii din centrele de activitate situate in 15 orase diferite din sase tari.
Corelatia rezultata dintre viteza de mers si populatie a fost uimitor de liniara. Cu unele exceptii, persoanele din Brooklyn, New York sau cele din Munchen mergeau mai repede decat cei din Psychro (Grecia) sau Bastia (Corsica).
Analiza indica nu doar ca viata se misca mai repede in orase decat in zonele rurale ci si ca ritmul vietii difera in functie de dimensiunea populatiei locale si de trasaturile culturale.
Cei doi cercetatori sugereaza si ca aglomeratiile intense din orase pot duce la comportamente care reduc "interferenta sociala", precum mersul rapid.
Alti psihologi din acea perioada au propus alta idee. Unii considera ca supraincarcarea senzoriala a oraselor poate duce la acest comportament din partea indivizilor, in incercarea de a limita numarul de stimuli la care marile orasele ii expun.
Unii cercetatori au spus ca factorul economic poate fi in egala masura determinant. Conform geografilor Walmsley si Lewis, salariile si costul vietii cresc in paralel cu dimensiunea oraselor. Astfel, minutele devin mai valoroase pentru un individ, iar "economisirea timpului devine mai urgenta si viata este mai grabita".
Legatura dintre timp, bani si viteza de mers a devenit si mai evidenta intr-un studiu din 1999 efectuat de psihologul Robert Levine de la Universitatea din California. Acesta a studiat "ritmul vietii"(pace of life) in numeroase orase - de obicei cele mai mari - din 31 de state din intreaga lume. Levine a explicat ca el dorea sa stie daca si alti factori culturali, in afara de dimensiunea populatiei, influenteaza viteza de deplasare a trecatorilor urbani.
Variabilele luate in considerare erau viteza de mers, viteza de lucru iar principalele 10 orase cu cea mai ridicata viteza de mers erau Dublin, Amsterdam, Berna/Zurich, Frankfurt, New York, Tokyo, Paris, Nairobi si Roma. Cu exceptia orasului Nairobi, toate orasele sunt din state dezvoltate si au niveluri ale PIB-ului si ale bogatiei printre cele ridicate din lume.
Analiza statistica confirma perceptia generala ca doua din trei dintre cele mai puternice atribute pentru viteza de mers a oamenilor sunt reprezentate de PIB-ul tarii si paritatea puterii de cumparare. Cel de-al treilea atribut important este individualismul.
Acest model ofera un rol-cheie vitalitatii economice, care devine cel mai puternic predicat al studiului, spune Robert Levine. Locurile cu ritmuri rapide tind sa devina mai productive economic - ceea ce creste valoarea timpului si, prin urmare, ritmul de viata.
Un studiu mai recent, din 2006, ii apartine lui Richard Wiseman. Acesta arata unele rezultate diferite fata de cele obtinute de Levine. O scadere in acest top a avut-o orasul Tokyo, care a ajuns pe locul 19. Alte orase, precum Dublin sau New York, au ramas in primele 10 orase din punctul de vedere al vitezei de mers a trecatorilor. Interesant este faptul ca rezultatele lui Wiseman arata viteze crescute de mers si in state precum Singapore, China si Brazilia - reflectand cel mai probabil expansiunea economica din aceste state.
Surse:
http://www.theatlanticcities.com/jobs-and-economy/2012/03/why-people-cities-walk-fast/1550/
0
5
