Oamenii de stiinta au facut primii pasi catre realizarea unei schite a vietii intr-un alfabet necunoscut in natura, scrie Reuters. Pana acum, biologii care au sintetizat ADN in laborator au folosit aceleasi molecule - numite baze - care se gasesc in natura. Insa cercetatorii americani au creat doua noi astfel de baze pe care le-au introdus intr-un organism unicelular, descoperind, astfel, ca bazele inventate se multiplica precum ADN-ul natural, desi mai lent.

ADNFoto: MorgueFile.com

Descoperirea realizata de Floyd Romesberg de la Scripps Research Institute din La Jolla, California (SUA), si de catre colegii sai a fost prezentata intr-un studiu publicat in revista Nature.

Cercetatorii au precizat ca organismul, bacteria comuna E.coli, s-a reprodus de aproximativ 24 de ori in decurs de 15 ore.

Realizarea "redefineste caracteristicile fundamentale ale vietii", arata biologii Ross Thyer si Jared Ellefson de la Universitatea din Texas, Austin, intr-un comentariu publicat saptamana aceasta in Nature.

Biologia sintetica, domeniu aflat in plina dezoltare, promite sa creeze noi antibiotice si alte medicamente. Ramura stiintifica ridica insa si unele probleme, existand ingrijorari ca oamenii de stiinta "se joaca de-a Dumnezeu", creand organisme vii care ar putea scapa din laboratoare in lumea exterioara unde nu au pradatori naturali astfel incat nimic nu ar putea controla raspandirea lor.

Noile baze nu se gasesc in mediul natural, arata Romesberg si colegii sai, astfel incat, chiar si in cazul in care organismele cu ADN artificial ar scapa din laborator, nu ar putea sa supravietuiasca, ca sa nu mai vorbim sa infecteze alte organisme.

In natura, bazele ADN-ului, notate A (adenina), T (timina), C (citozina) si G (guanina), se gasesc in perechi. Adenina se poate combina doar cu timina (A + T sau T + A) si citozina doar cu guanina (G + C sau C + G), formand cunoscuta structura asemanatoare cu o scara spiralata. Bazele determina ce aminoacizi sunt codati intr-o anumita secventa ADN si, astfel, ce proteine (lanturi de aminoacizi) sunt produse.

Pana in prezent, bazele sintetice, pe care echipa lui Romesberg le-a botezat X si Y, nu codeaza vreun aminoacid, arata cercetatorii. Acestea ar putea insa, in principiu, - precum o litera adaugata unui alfabet permite crearea mai multor cuvinte - prin adaugarea lor la ADN-ul natural sa permita crearea de noi aminoacizi si proteine. Nu se stie, in acest stadiu, daca noile proteine, astfel obtinute, ar fi inutile sau semnificative.

Fiind increzator in utilitatea lor, Romesberg a decis sa devina co-fondator al unei companii de biotehnologie numit Synthorx, care a fost lansata oficial miercuri. Firma, cu sediul in San Diego, California, se va concentra pe utilizarea biologiei sintetice "pentru a imbunatati descoperirea si dezvoltarea de noi medicamente, diagnostice si vaccinuri", se arata intr-un comunicat al companiei.