In urma cu 125 milioane de ani, printre labele dizonaurilor din zonele mlastinoase spaniole se agita un animal de dimensiunile unei veverite, acoperit cu blana dar si cu spini mici, asemanatori celor de arici si cu o armura formata din placi cheratinoase. Mai mult de atat, animalul suferea de o infectie fungica neplacuta, scrie Reuters. Micutul animal reperezinta cea mai buna imagine pe care o avem despre mamifere care au trait in era mezozoica, perioada in care Pamantul era populat de dinozauri.

Cercetatorii au anuntat miercuri descoperirea unei fosile extrem de bine pastrate a unui mamifer din perioada cretacica, numit Spinolestes xenarthrosusm, in apropiere de orasul spaniol Cuenca.

Fosila include scheletul complet, blana conservata la nivel celular, spini asemanatori cu ai ariciului, structuri asemanatoare cu niste placi cheratinoase, cunoscute drept scuturi dermice, o ureche externa rotunjita, pori ai pielii si chiar si tesuturi moi in ficat si plamani.

"Intr-adevar, este cea mai bine conservata fosila de mamifer din mezozoic", arata paleontologul Thomas Martin de la Universitatea din Bonn. "Descoperirea exemplarului de Spinolestes este extrem de interesanta pentru mine pentru ca ne ofera informatii cu privire la structuri la care nu credeam niciodata ca vom avea acces".

Paleontologul Zhe-Xi Luo de la Universitatea din Chicago a descris animaliul drept un "ghem dragut de blana", adaugand ca acesta descoperire ne prezinta o perspectiva fara precendent asupra mamiferelor din perioada timpurie.

Spinolestes xenarthrosus avea o lungime de circa 24 de cm, cu tot cu coada, si cantarea in jur de 50-60 de grame. Era un animal de sol, capabil sa sape ocazional. Se hranea cu insecte si viermi si avea un stil de viata asemanator cu cel al unui arici, intr-un mediu umed luxuriant, impartit cu dinozauri, pasari si reptile zburatoare numite pterozauri si crocodiliani.

"Arata ca un mic sobolan, doar ca avea nasul mai ascutit", precizeaza Luo.

Blana, tepii si scuturile cu coarne, similare cu cele ale unui tatu, s-au pastrat in detaliu, pana la nivelul microscopic care formeaza firele de par, bulbii de par in piele si filamentele care alcatuiesc tepii.

"Acest mamifer disparut combina toate tipurile de par si structuri legate de par intalnite la mamiferele moderne: fire de par lungi cu rol de protectie, fire scurte pufoase pe sub cele lungi, tepi si scuturi", a adaugat Luo.

Fosila este cu 65 de milioane de ani mai veche decat cele mai vechi structuri microscopice de par din fosile de mamifere obtinute anterior.

Fire de par trunchiate anormal sugereaza ca Spinolestes suferea de o infectie fungica, dermatofitoza, des intalnita la mamiferele actuale.

Spinolestes, nume ce inseamna "hot spinos", se asemana cu un rozator african numit soarece spinos, desi nu este legat genetic de niciun grup de mamifere actuale.

Spinolestes era membru al unui grup de mamifere primitive numit eutriconodont, care au aparut in urma cu 170 de milioane de ani si au disparut in urma cu 66 de milioane de ani, odata cu dinozaurii.

Studiul a fost publicat in revista Nature.