O rama, pe nume Dave, a incantat publicul britanic. Dave masoara 40 de centimetri lungime, facandu-l, astfel, cea mai lunga rama din UK. Dar ramele devin si mai interesante, chiar daca nu ne-am astepta sa auzim acest lucru, potrivit BBC.

Amynthas earthworm Foto: Wikipedia

Iata cinci alte motive.

Ramele cresc mult, mult mai mari.

Dave a impresionat UK, inclusiv pe cercetatorii de la Muzeul Natural de Istorie din Londra care i-au masurat lungimea. Dar exista cateva specii care pot atinge chiar si lungimea de un metru.

A masura lungimea unui astfel de corp este dificil, intrucat corpul lor se intinde si se contracta in mod natural.

Cea mai mare rama din lume este gigantul Gippsland din Australia, o specie rara care se gaseste doar in cinci locatii.

Ramele-gigant creaza movile misterioase.

Ramele sunt renumite pentru deplasarea solului. In America de Sud, o specie a fost identificata ca fiind creatorul unei frumoase si misteroase serii de movile. Chiar si modul in care acestea construiesc movilele este destul de ciudat. De-a lungul deceniilor, specia Andiorrhinus a capatat anumite obiceiuri alimentare. Acestea mananca in gropi inundate, iar nevoile fiziologice si le fac mereu in acelasi loc.

Ramele au obiceiuri sexuale ciudate.

Cand vine vorba de rezistenta sexuala, ramele inving orice alta specie, inclusiv cea umana. Specia Lumbricus terrestris, rama comuna, rezista mai mult de trei ore.

Un studiu, realizat in 1997, releva faptul ca ramele au un ritual de curtare, vizitandu-se, in medie, de 17 ori inaintea contactului sexual.

Pareting-ul e complicat.

Ramele sunt hermafrodite, ceea ce inseamna ca fiecare detine atat organe sexuale masculine, cat si feminine. Atunci cand se imperecheaza, ramele concureaza pentru a o insemina pe cealalta cu sperma si a fertiliza ouale. Asta inseamna ca Dave poate sa fie atat mama, cat si tata pentru diferiti urmasi. Urmasii pot avea jumatate dintre gene.

Ca si vacile, ramele formeaza turme.

De asemenea, iau decizii de grup. Potrivit unui studiu, realizat in 2010, acestea folosesc atingerea drept forma de comunicare si influenteaza, astfel, comportamentul celorlalte. Procedand in acest fel, ramele decid in ce directie sa calatoreasca.

Descoperirea arata faptul ca ramele sunt animale sociale, comportamentul lor de grup semanand cu cel al turmelor altor specii.