Dacă imaginea pe care o aveți despre Tyrannosaurus Rex este creatura feroce din filmul Jurassic Park, atunci știți destule lucruri greșite despre „Regele dinozaurilor”. În ultimii ani, paleontologii au revizuit masiv consensul despre cum arăta T. Rex, cum se auzea și cum mânca. „Ideile preconcepute despre cum arăta și acționa T. Rex vor fi puternic schimbate”, spune Mark Norell, curator la Muzeul American de Istorie Naturală. Muzeul a inaugurat o expoziție dedicată dinozaurului, intitulată T. Rex: prădătorul suprem.

T RexFoto: Hotnews

Expoziția prezintă ultimele cercetări despre animalul preistoric. După cum reiese, acești prădători își începeau viața ca niște creaturi pufoase de mărimea unui curcan după ieșirea din găoace. Aveau o vedere excelentă, cu ochi orientați în față ca un șoim, pentru o bună percepere în profunzime. Iar T. Rex nu putea să alerge – în schimb mergea cu o viteză impresionantă, până la 40 km/h.

Ca să fim corecți cu Steven Spielberg, numai șapte sau opt schelete de T. Rex existau în colecția de fosile în 1993, când a făcut clasicul film. De atunci au fost găsite mai mult de o duzină și aceste oase au schimbat părerile specialiștilor despre animal.

Tyrannosaurus Rex – din cuvintele grecești pentru „tiran” și „șopârlă” și cel latin pentru „rege” – a trăit între acum 68 și 66 de milioane de ani, în Cretacicul târziu, chiar înainte ca impactul unui asteroid să pună capăt erei dinozaurilor. T. Rex avea un mănunchi de pene pe cap și gât, dar și cîteva pe coadă. Penele se conservă arareori pe fosile, așa că n-au fost găsite pe un specimen T. Rex. Dar alte fosile de dinozauri, inclusiv de alte specii de tiranozauri și rude ale lor, și-au conservat penele. Aceasta înseamnă că paleontologii pot presupune liniștiți că și T. Rex avea pene.

Deși un T. Rex adult era acoperit mai ales de solzi, savanții cred că au găsit urme de pene pe zone speciale precum capul sau coada. Puii eclozați erau acoperiți cu puf, ca niște boboci de rață. Cu vârsta își pierdeau penele, păstrându-le doar pe cele de pe cap, gât și coadă. Erau vulnerabili și mulți dintre ei nu treceau de prima vârstă. Un pui de T. Rex avea 60% șanse să piară în primul an de viață, din pricina altor prădători, a bolilor, accidentelor sau înfometării.

T. Rex avea o durată redusă de viață după standardele umane. Nici un exemplar cunoscut nu a trăit mai mult de 30 de ani. „T. Rex era ca un James Dean al dinozaurilor”, spune Gregory Erickson, paleontolog la Florida State University, consultant la noua expoziție a muzeului. Actorul de la Hollywood, adesea citat cu „Trăiește repede, mori tânăr și lasă un cadavru care arată bine” a murit într-un accident de mașină la 24 de ani. Și T. Rex era spectaculos, dar murea destul de tânăr. Paleontologii pot estima vârsta la care a murit un dinozaur după oasele fosilizate, care au inele de creștere corespunzătoare vârstei întocmai ca arborii.

Un T. Rex creștea de la un pui mărunt până la un prădător de nouă tone, acumulând incredibil peste 850 kg anual. La maturitate cântărea între șase și nouă tone. Avea o înălțime de patru metri la șold și avea o lungime între 12 și 13 metri.

Regele dinozaurilor a evoluat dintr-un larg grup de tiranozauri care erau mai mici și mai rapizi. Cel mai vechi tiranozaur cunoscut este Procesatosaurus bradleyi, care a trăit acum 167 milioane de ani și avea mărimea unui lup. În timp ce T. Rex a apărut acum 68 de milioane de ani, strămoșii săi erau cu 100 de milioane de ani mai vechi. Superfamilia tiranozauroidea constă din două duzini de specii întinse pe mai bine de 100 de milioane de ani de evoluție. Această linie de evoluție poate explica de ce T. Rex avea membre superioare atât de mici. Pentru rudele timpurii cu corpuri mici, aceste membre mici erau suficiente pentru a apuca prada și a o trage spre gură. „Aveau brațe care erau perfect proporționate”, spune Erickson. El crede că membrele micuțe ale lui T. Rex sunt rudimente, ca apendicele uman sau măselele de minte. Un T. Rex adult nu avea nevoie de brațe ca să vâneze. Fălcile sale masive cu dinți ascuțiți care creșteau continuu erau suficiente. Dinții se schimbau la fiecare doi ani în timpul vieții animalului. „T. Rex vâna cu capul”, spune Norell. Prădătorul avea rara abilitate de a mușca oase solide și a le digera. Paleontologii știu asta după fecalele fosilizate care conțineau mici bucăți de oase atacate de acidul gastric.

Forța de mușcare a lui T. Rex era mai mare decât a oricărui alt animal: 3,5 tone, echivalentă cu greutatea a trei mașini Mini Cooper. Nici un alt animal cunoscut nu poate face asta, spun paleontologii. În comparație, masivul crocodil de apă sărată din nordul Australiei, care crește până la șase metri și poate cântări o tonă, mușcă cu o forță de 1,7 tone.

T. Rex era și canibal. Savanții sunt destul de siguri că mânca membri ai aceleiași specii, dar nu știu dacă-i ucidea sau o făcea doar după ce muriseră. Argumente dacă era un vânător sau un necrofag s-au confruntat mulți ani, dar cele mai multe dovezi arată că era un vânător. Prădătorul avea un miros fin, o vedere precisă și un auz excelent, fiindu-i greu prăzii să evite a fi detectată. Din nefericire pentru Jurassic Park, se pare că T. Rex își putea vedea prada și dacă stătea nemișcată. Când s-a turnat filmul, svanții știau doar că T. Rex era mare, carnivor și avea un creier mic. Dar acum paleontologii știu că avea unii dintre cei mai mari ochi dintre animalele terestre de totdeauna. De mărimea unor portocale, erau orientați în față și îndepărtați mai mult decât la alți dinozauri, dându-i o percepere superioară a profunzimii în timpul vânătorii.

Una din cele mai mari diferențe între T. Rex descris la muzeu și imaginea populară este aceea că animalul adevărat părea a fi mult mai zvelt. Noul model descrie un T. Rex cu membre anterioare chiar mai mici decât se credea și cu membre inferioare mai puternice. Conform paleontologilor de la muzeu, un adult mergea pe picioare drepte, ca un elefant. Mersul cu picioarele îndoite ar fi pus o tensiune imensă pe oase și articulații, obosind repede mușchii. Așa că, spre deosebire de creatura din Jurassic Park, adevăratul T. Rex nu putea să alerge. Doar mergea repede. Adultul avea un pas mare, atingând viteze între 15 și 40 km/h. Dar nu se ridica de la sol, având în permanență un picior pe pământ. Doar cei tineri, cântărind mai puțin, puteau să alerge.

Există încă mistere nerezolvate, cum ar fi culoarea lui T. Rex. În filme și ilustrații, animalul este reprezentat în culori cenușii, similare cu cele ale crocodililor. Dar noile exponate sugerează că, reptilele putând avea toate culorile, T. Rex ar fi putut fi viu colorat. Și sexul fosilelor dezgropate este o provocare pentru experți, ca și diferențele dintre masculi și femele.

Savanții nu sunt siguri ce sunete producea T. Rex, dar cele mai bune presupuneri se bazează pe rudele cele mai apropiate ale dinozaurilor: crocodilii și păsările. Un studiu din 2016 sugerează că T. Rex probabil că nu răgea, dar gungurea, șuiera sau emitea sunete adânci din gât ca actualii emu. (Business Insider)