Știința este un munte de cunoștințe în continuă creștere și schimbare. Noi descoperiri sau studii duc adesea la schimbări ale vechilor teorii și uneori le invalidează de-a dreptul. Aceasta înseamnă că unele din certitudinile cu care ați plecat din școală nu mai sunt în mod necesar adevărate. De exemplu, dinozaurii probabil că nu arătau cum i-au descris manualele. Originile lui Homo Sapiens nu sunt așa de clare ca în evoluțiile care v-au fost predate. Iar multe din îndrumările de nutriție și exerciții fizice de la clasă au fost contrazise.
Mit: nu știm ce a provocat dispariția dinozaurilor
Savanții și-au frământat mult timp mințile cu cauzele extincției care a pus capăt erei dinozaurilor. Până în 1978, când geofizicienii au dat peste Chicxulub, făcut de un asteroid de aproape 10 km în peninsula Yucatan. Coliziunea a provocat un tsunami înalt de 1,5 km, a dezlănțuit incendii forestiere și a eliberat milioane de tone de sulf în atmosferă, blocând lumina Soarelui timp de mai mulți ani.
Poate că asteroidul nu este singura explicație. Unii oameni de știnnță cred că erupțiile vulcanice din India de azi au contribuit și ele la pieirea dinozaurilor.
Mit: dinozaurii erau creaturi solzoase de culoarea pământului
Dinozaurii – chiar și Tyrannosaurus Rex – aveau probabil pene.
Penele sunt rareori conservate peste milenii, dar au fost descoperite pe fosile de dinozauri în China și Siberia, sugerând că penajul era ceva comun la marile șopârle. „Probabil că înseamnă că strămoșul comun al tuturor dinozaurilor avea pene”, a declarat pentru National Geographic Pascal Godefroit, paleontolog care a scris în 2014 un studiu despre o importantă fosilă siberiană.
Sub pene, dinozaurii puteau avea solzi viu colorați, ca multe din șopârlele actuale. Nu au fost găsite pene pe T-Rex, dar fosilele altor specii de tiranozauri le aveau. Așa că paleontologii presupun că și T-Rex avea pene.
T-Rex avea pene (foto: American Museum of Natural History)
Deși un T-Rex adult era învelit mai mult în solzi, oameni de știință afirmă că aveau smocuri de pene în zone vizibile, cum sunt capul și coada.
Mit: T-Rex era un monstru care alerga și răgea, cum ați văzut în Jurassic Park
Deși a fost un prădător teribil, „regele dinozaurilor” se pare că nu răgea și sprinta. Pașii săi lungi îl puteau purta cu până la 40 km/h, dar niciodată în salt desprins, din moment ce avea permanent un picior pe pământ. Un studiu din 2016 sugerează că, în loc de răgete, T-Rex emitea cârâieli și sunete din adâncul gâtului, ca emu actuali.
Mit: oamenii de Neanderthal erau brute proaste care nu socializau cu Homo Sapiens
Se adună dovezile că arta rupestră Neanderthal din Europa producea picturi similare cu ale lui Homo Sapiens. Verii noștri dispăruți meștereau și scule și ornamente din piatră și os, făceau adezivi din rășini cu care atașau mânere din lemn la scule din piatră și găteau pe foc (deși așteptau să-l aprindă fulgerele). Poate că această inteligență i-a împins pe oamenii timpurii să se amestece cu Neanderthali și Denisovani (altă specie de ominizi timpurii).
Mit: Homo Sapiens a apărut acum 200.000 de ani în Africa de Est
Un articol din 2018 sugerează că grupuri de Homo Sapiens ar fi evoluat în același timp în întreaga Africă, nu doar într-o zonă primară. Un craniu descoperit în 2017 a fost datat acum 300.000 de ani, mai departe în preistorie decât se credea. Niciunul din aceste grupuri nu ar fi arătat identic, dar suficient de apropiat astfel încât toate să poată fi considerate Homo Sapiens. Grupurile ar fi interacționat și migrat pe tot continentul.
Mit: cămilele stochează apă în cocoașe
Cocoașele cămilelor înmagazinează grăsime, pe care organismul o arde drept combustibil în călătorii lungi cu resurse limitate. O cămilă poate trăi fără mâncare trei săptămâni mulțumită acestei grăsimi, afirmă Animal Planet. Celulele roșii din sângele cămilelor le permit să reziste o săptămână fără să bea apă. Spre deosebire de alte creaturi, cămilele au celule sanguine de formă ovală care sunt mai flexibile și le permit să stocheze mari cantități de apă.
Mit: liliecii sunt orbi
Mulți lilieci se bazaează pe ecolocație pentru navigație, dar aceasta nu înseamnă că nu văd.
Mit: piramida hranei este standardul de aur al nutriției
Foto: USDA
Departamentul Agriculturii al Statelor Unite (USDA) a emis ghidul piramidal al hranei în 1992, dar de atunci s-au schimbat multe. Piramida nu făcea distincție între carbohidrați rafinați ca pâinea albă și semințe integrale ca orezul maro. Nu era nicio distincție nici între cele mai sănătoase proteine (fasole, nuci, pește) și carnea roșie, care poate mări riscul de cancer și boli de inimă.
Ghidul expulza și grăsimi bune în vârful „mâncați rar” al piramidei, înghesuindu-le printre zaharuri și grăsimi trans de la uleiuri procesate la alimente preambalate.
Mit: laptele este bun pentru oase
Multe din argumentele pentru lapte vin din campaniile de marketing ale industriei, dar și cu ajutor de la USDA. Departamentul spune pe website că adulții trebuie să bea trei căni zilnic pentru calciu și vitamina D, iar copii două-trei ca să facă oase sănătoase.
Dar multe studii nu au găsit nicio asociere între consumul de lapte (sau de suplimente cu calciu și vitamina D) și scăderea numărului de fracturi de oase.
Mit: consumul de alcool omoară celulele creierului
Alcoolul poate dăuna legăturilor dintre celulele creierului, dar nu le omoară. Dar multe studii arată că un consum exagerat și în timp îndelungat poate dăuna creierului, iar copiii cu sindrom alcoolic fetal au mai puține celule în creier. De asemenea, și băutorii moderați pot înregistra micșorări ale creierului.
Mit: diamantele provin din cărbune
Diamantul și cărbunele sunt compuse din carbon, dar diamantele sunt mult mai vechi decât cărbunii. Diamantele se formează la presiuni și adâncimi mari în mantaua terestră, într-un proces care n-are nicio legătură cu cărbunele. Acesta se găsește în crusta Pământului.
Mit: Pluto este a noua planetă (aici e puțin mai complicat)
Uninea Astronomică Internațională (UAI) a clasificat-o inițial pe Pluto drept a noua planetă. Dar în 2005 a fost descoperită Eris, o altă „piatră” de dimensiuni chiar mari care orbitează în jurul Soarelui. Este cu 27% mai masivă decât Pluto, deși în 2015 s-a aflat că Pluto ar fi ușor mai mare. Așa că UAI a decis că nici Pluto, nici Eris nu pot fi considerate planete mari care înconjoară Soarele. Ele sunt planete pitice.
Deci: Pluto este planetă, dar pitică.
Mit: nimic nu se mișcă mai repede decât lumina
Lumina se mișcă cu 299.792.458 m/s în vid, dar încetinește când traversează substanțe diferite. De exemplu, are 75% din viteză prin apă și 41% prin diamant. Electronii, neutronii sau neutrinii pot depăși fotonii de lumină în astfel de medii, deși trebuie să consume energie sub formă de radiații când o fac.
Radiația Cerenkov (Foto: Nuclear Regulatory Commission/Flickr)
Strălucirea albastră a miezului unui reactor nuclear este cauzată de Radiația Cerenkov, o emisie care survine când particulele se mișcă mai repede decât lumina printr-o substanță – în acest caz, neutroni prin apă.
(Business Insider)
1
5
