Coronavirusul "mutant" la vizoni: cercetătorii, între prudență și vigilență
Premierul danez Mette Frederiksen a anunțat miercuri uciderea în totalitate a celor peste 15 milioane de vizoni din țară, afirmând că o versiune care a suferit mutații a SARS-Cov-2 și care ar putea amenința eficiența unui viitor vaccin a fost transmisă de aceste animale la 12 persoane.
Anunțul a avut efectul unei bombe în presa din întreaga lume, într-un climat de angoasă provocat de pandemia de Covid-19 care are un bilanț de peste 1,2 milioane de morți în mai puțin de un an.
Această tulpină, denumită "Cluster 5", implică, potrivit primelor studii invocate de danezi, o eficiență mai redusă a anticorpilor umani, ceea ce amenință punerea la punct a unul vaccin împotriva Covid-19.
Dar numeroși experți sunt circumspecți și se întreabă despre realitatea acestor suspiciuni privind gradul de pericol al mutației, în lipsa unor studii publicate.
"Mi-aș dori cu adevărat ca această tendință de a face știință prin comunicate de presă să înceteze. Nu există niciun motiv ca datele genomice să nu poată fi împărtășite pentru a permite comunității științifice să evalueze aceste afirmații", a denunțat pe Twitter Angela Rasmussen, virusolog la universitatea Columbia (New York).
Virușii cu ARN, precum coronavirusul apărut în China la sfârșitul lui 2019, suferă mutații tot timpul, fără ca acest lucru să presupună în mod necesar consecințe semnificative. Niciun studiu științific nu demonstrează de altfel la acest stadiu că vreuna dintre numeroasele mutații ale SARS-Cov-2 ar fi modificat gradul de contagiune sau de pericol.
Contaminarea la vizoni nu este de altfel o noutate. Pe lângă Danemarca, numeroase crescătorii au fost afectate din luna iunie în Olanda, SUA sau Spania. Au fost de asemenea raportate câteva cazuri de infectare a oamenilor prin intermediul animalelor.
Anunțul danez merge însă mai departe, descriind trecerea, de la vizon la om, a unei tulpini diferite a virusului.
"Potrivit informațiilor autorităților daneze, acest virus nu este nici mai patogen nici mai virulent", spune Gilles Salvat, expert al agenției sanitare franceze Anses.
Dar temerea este că ar putea deveni "un al doilea virus dominant în populație (...). A face un virus pentru o tulpină este deja complicat, dacă trebuie făcut pentru două, patru sau șase tulpini este încă și mai complicat", continuă expertul, calificând drept "precauție" decizia de omorâre a vizonilor.
"Contraproductiv"
"Această măsură este deplin justificabilă din punct de vedere sanitar pentru a elimina o potențială sursă de transmitere a virusului", spune și Pr François Balloux, de la University College din Londra.
Dar "evocarea riscului ca vizonii să poată genera o a doua pandemie pare excesiv și contraproductiv în climatul anxios actual", avertizează el, notând că mutații similare existau deja în populație fără a se fi răspândit.
"Se știe că acest virus cu aceleași mutații a apărut în crescătorii de vizoni, a fost transmis la oameni și nu a crescut deloc în frecvență, rămâne foarte rar în rândul populației", a subliniat el, chiar dacă admite că nu este "în întregime imposibil" ca această linie "să se poată răspândi și să facă vaccinurile mai puțin eficiente".
"Adevăratele implicații ale schimbărilor" aduse de mutația care afectează proteina care permite virusului să intre într-o celulă "nu au fost evaluate de comunitatea științifică", a afirmat și James Wood, profesor de medicină veterinară la Universitatea Cambridge.
"Este prea devreme pentru a putea spune că această schimbare va provoca un eșec al vaccinurilor sau al imunității", comentează el, citat de Science Media Centre.
Pe lângă vizoni, cazuri de contaminare cu Covid-19 au fost întâlnite și la alte carnivore, în special pisici, dar și câini și chiar tigri și lei dintr-o grădină zoologică din New York.
La acest stadiu, "riscul unei propagări a Covid-19 de la animale la oameni este considerat foarte slab", estimează Centrul american de prevenție și luptă împotriva bolilor (CDC).
După anunțul autorităților daneze, academia franceză de medicină a cerut vineri persoanelor infectate să "evite orice contact" cu animalele lor de companie, în special dihori, din aceeași familie ca și vizonii.
Angela Rasmussen este îngrijorată de instalarea virusului la pisicile nedomestice. "Pisicile sunt receptive la infecție și există milioane de pisici sălbatice în Statele Unite", subliniază ea.
"Dacă pisicile devin un rezervor, am putea rămâne blocați cu SARS-Cov-2 timp de ani".

Cum se apără ANRE și cum fuge de responsabilitate în scandalul liberalizării pieței energiei: Consumatorii au fost informați, iar obligarea furnizorilor să vândă la preț mic este ilegală
Poluarea de weekend din București: Agenția de Mediu dă vina pe trafic și condițiile atmosferice, activiștii de mediu indică arderi de deșeuri și încălzirea rezidențială / În rest, tăcere
INTERVIU Cum se simte scăderea numărului de îmbolnăviri în spitalele COVID: Numărul de pacienți este mai mic, dar vin mulți cu forme severe / Pericolul foarte mare este noua tulpină
VIDEO Gheorghiță: Începând cu 28 ianuarie se reprogramează cu 10 zile toate persoanele din categoria personalului esențial pentru doza 1, pentru a nu afecta rapelul și vaccinarea celor peste 65 de ani și a bolnavilor cronici
Parenting pe timp de pandemie - cum au supraviețuit părinții lunilor de școală online
"In Italia traiesc milioane de pisici libere pe strazi. Asazise "gatti liberi". Exista si o lege care ii protejeaza. In Germania nu vezi o pisica pe strazi. Ei au rezolvat problema.
Pisicile se imbolnavesc de COVID, transmit virusul, se plimba peste tot, au acces peste tot.
Trebuie sa treca un timp, pana "expertii" vor realiza ca exista si alti vectori, nu numai oamenii. Camile, cai, capre, oi, pisici, iepuri-sustine un studiu, nebagat in seama."
Sa nu ziceti ca nu am spus din timp.