Rezistența la antibiotice, uriașa problemă cu care se va confrunta umanitatea: „Până în 2050 am putea ajunge la 10 milioane de morți anual” / Interviu cu cercetătorul român care a fost de trei ori în Antarctica

de Ionut Baias     HotNews.ro
Miercuri, 31 martie 2021, 9:05 Science - Stiintele vietii


Cristian Coman in Antarctica
Foto: arhiva personala
Rezistența la antibiotice tinde să devină principala cauză de mortalitate, iar până în anul 2050 am putea să ajungem la peste 10 milioane de decese anual. Impactul economic este extraordinar, estimat la 100.000 de miliarde de dolari, la nivel global. În ultimii 30 de ani nu s-au mai descoperit noi clase de antibiotic. Rapoartele, care vin din partea OMS, ale cercetătorilor, de la diferite grupuri, spun foarte clar că această problemă este una extraordinară la nivel global, însă totuși lumea încearcă să o evite, până o să ajungem în punctul în care să fie prea târziu. Companiile, din păcate, nu mai doresc să investească în descoperire de noi antibiotice, pentru că aceste costuri sunt foarte mari, și riscurile pentru ele sunt și mai mari, spune cercetătorul român Cristian Coman.

”Uite, am descoperit o bacterie care a mai fost cercetată izolat și în alte locuri, nu neapărat în Antarctica, dar noi am izolat-o de acolo, din probe de zăpadă, dacă îți vine să crezi, și ea produce un compus secundar care are un efect antibiotic foarte bun. Am și publicat un articol științific, internațional, pe această temă. Compusul secundar sintetizat l-am testat pe 200 de bacterii multirezistente la antibiotice din România, fie din mediul clinic, fie din mediul înconjurător. A fost o colaborare cu spitalul Victor Babeș, din Bucureșți. Am observat că în 50% din cazuri acest compus are un efect foarte bun. În 50% din cazuri, nu, dar asta e absolut normal”, a povestit cercetătorul român Cristian Coman, într-un interviu pentru HotNews.ro.



Cristian Coman este cercetător științific I, axat pe studii de microbiologie de mediu și biotehnologii microbiene, în principal rezistență la antibiotice în habitate naturale și cu impact antropic. A participat în trei expediții științifice guvernamentale românești în Antarctica (programul ROICE), în ROICE2019 fiind lider de expediție. A coordonat alte două proiecte majore:

- EnviroAMR (2015-2016), finanțat prin mecanismul EEA grants 2009-2014, buget 1M euro, pentru investigații complexe privind fenomenul de rezistență la antibiotice în mediul înconjurător din România;
- ANTIVERSA (2020-2023), finanțat prin H2020 EraNET, buget 200K euro, în care a condus echipa din România într-un consorțiu internațional format din Germania (coordonator), Austria, Elveția, Franța, Irlanda, România și Polonia, ce urmărește elucidarea rolului biodiversității microbiene ca barieră în calea răspândirii rezistenței la antibiotice în mediul înconjurător.


I.B. Ai fost de trei ori în Antarctica. Te-aș întreba de ce trebuie să meargă un cercetător român în Antarctica ca să studieze rezistența la antibiotice?

Cristian Coman: Deplasările noastre în Antarctica au puțină legătură cu rezistența la antibiotice, acolo direcțiile sunt mai complexe. Da, am avut privilegiul să ajung de trei ori în Antarctica în cadrul programului ROICE. Acesta a fost inițiat și este coordonat de I.N.C.D.S.P. București a cărui filiala suntem noi, Institutul de Cercetări Biologice din Cluj. Programul ROIce s-a conturat în 2014. Prima expediție a avut loc în 2015 și până acum, programul a fost o caborare cu Coreea de Sud, astfel că noi am putut să locuim la stația Kim Se Jong a acestora din Antarctica și să beneficiem de toată infrastructura de cercetare de acolo. Ne-am dus în Antarctica pe mai multe direcții bineînțeles legate în principal de microbiologie de mediu. Discutăm despre schimbări climatice, poluarea care se transferă în Antarctica prin aer, în principal, pe parte de microbiologie, și parte de microtehnologie, adică să investigăm anumite habitate antarctice tocmai pentru această prospectare de noi microorganisme pe care să le putem utiliza apoi în experimentele noastre din România.




I.B. Ce este rezistența la antibiotice și care sunt cauzele care duc la aceasta?

Cristian Coman: Rezistența la antibiotice apare atunci când medicamentul în sine nu mai funcționează. Încercăm să lovim în acel microorganism, să-i zicem bacterie, o să mă refer la ele. Lovim într-o bacterie patogenă cu care organismul se luptă și din păcate nu mai reacționează la tratament. Această rezistență poate să fie naturală într-o bacterie, pur și simplu o are, sau așa numita rezistență dobândită, aceasta este de fapt partea mai urâtă a rezistenței la antibiotice, pentru că anumite gene de rezistență, care sunt transferabile, pot să ajungă la bacterii cu rezistență la antibiotice de la altă bacterie care în mod normal nu are rezistență la antibiotice, dar prin faptul că preia aceste gene devine ea însăși rezistentă.

I.B. Conform cifrelor oficiale, peste 33 de mii de oameni mor anual din cauza acestei rezistente la antibiotice. Cât de gravă este situația?

Cristian Coman: Situația este gravă și va deveni și mai gravă. Am să va dau exemplu un raport britanic din 2015. Acest raport a fost cerut de prim-ministrul Marii Britanii de atunci, David Cammeron. El le-a cerut specialiștilor să vină cu o estimare a acestui impact al rezistenței la antibiotice pe partea de mortalitate și pe parte de impact economic. Acest raport subliniază mare și îngroșat că dacă nu vom face ceva, bineînțeles la nivel global, această rezistență la antibiotice tinde să devină principala cauza a mortalității. Până în anul 2050 am putea să ajungem la peste 10 milioane de decese anual cauzate de rezistența la antibiotice. Impactul economic este extraordinar, estimat la 100 de mii de miliarde de dolari, la nivel global, bineînțeles.


”Companiile farmaceutice nu mai doresc să investească în descoperire de noi antibiotice, pentru că aceste costuri sunt foarte mari, și riscurile pentru ele sunt și mai mari”



I.B. De ce companiile farmaceutice nu investesc și nu descoperă noi antibiotice? De prin anii 80 nu s-a mai descoperit mare lucru...

Cristian Coman: A fost o perioada, așa numită „golden age”, a descoperirii antibioticelor care a durat până prin anii 80, după aceea a avut așa, un declin abrupt. Astfel că, în ultimii 30 de ani nu s-au mai descoperit noi clase de antibiotic. În 2015 s-a descoperit un posibil nou antibiotic care este destul de bun și de interesant. Ar face parte dintr-o nouă clasa, dar nu a intrat încă pe piață.

Companiile, din păcate, nu mai doresc să investească în descoperire de noi antibiotice, pentru că aceste costuri sunt foarte mari, și riscurile pentru ele sunt și mai mari. Am să va dau un exemplu, se estimează că durata de la descoperirea unui compus care pare promițător ca nou antibiotic, până să se transforme într-un medicament care să ajungă la pacienți, durează peste 10 ani, uneori 15 ani, iar costurile depășesc un miliard de dolari. Să zicem că anumite companii sunt dispuse să plătească aceste costuri, dacă știu că după aceea se transformă în profit. Din păcate nu este așa, de cele mai multe ori, profitul este chiar negativ, dacă va vine să credeți, adică mai durează niște ani în care aceste companii trebuie să pompeze bani pentru ca aceste antibiotice să devină profitabile. O companie mai mică a creat Plasomicina. A adunat fonduri, au cercetat peste 15 ani acest antibiotic, au băgat sute de milioane de dolari, iar în primul an după ce l-au lansat pe piață au avut vânzări de mai puțin de un milion de dolari, ceea ce i-a dus la faliment. Exemple de genul le fac pe anumite companii să fie reticente și să nu-și mai dorească să meargă pe acest drum.




I.B. Făcând o paralelă cu actuala pandemie de coronavirus, când statele lumii și-au dat seama de gravitatea situației și au investit masiv în cercetare, mai ales în cea medicală, crezi că așteptăm să ajungem pe buza prăpastiei că să investim în cercetare pentru antibiotice?

Cristian Coman: Din păcate, din ce am văzut în ultimii ani, cam așa se întâmplă, guvernele, și nu mergem pe partea politică neapărat, reacționează doar atunci,când se ajunge pe buza prăpastiei. Rapoartele, care vin din partea OMS, ale cercetătorilor, de la diferite grupuri, spun foarte clar că această problema este una extraordinară la nivel global, însă totuși lumea încearcă să o evite, până o să ajungem în punctul în care să fie prea târziu. Pentru că durează foarte mult până reușești să dezvolți antibioticele și să le pui pe piață. Nu poți să o faci așa, peste noapte. Da, într-adevăr, pentru vaccinul anti coronavirus, lucrurile s-au mișcat repede pentru că pe de-o parte erau niște cercetari în spate. Cu sprijinul guvernelor, și pentru că a fost un efort global au reușit să le ducă foarte repede la următorul pas, adică dezvoltarea efectivă a vaccinului. Pentru antibiotic, din păcate, lucrurile nu merg așa, sau cel puțin nu se arată că se merge în această direcție rapidă, cu un răspuns global, cu niște fonduri pe măsură care să ajute cercetătorii, companiile mai mici sau mai mari în această dezvoltare de noi medicamente.

Rapoartele, care vin din partea OMS, ale cercetătorilor, de la diferite grupuri, spun foarte clar că această problema este una extraordinară la nivel global, însă totuși lumea încearcă să o evite, până o să ajungem în punctul în care să fie prea târziu.

I.B. Cât de mare este cercetarea totuși în domeniu? Tu faci cercetare aici, ai ajuns până în Antarctica, oamenii ar zice “uite că se bagă bani în domeniul ăsta”. De ce e așa greu de produs un antibiotic?

Cristian Coman: E foarte greu pentru că sunt niște etape, ca la orice alt medicament, prin care cei care îl dezvoltă trebuie să treacă. Ceea ce facem noi cercetătorii în laborator este doar o parte, nu pot să zic mică, dar mai puțin semnificativă. Noi trebuie să ducem până în punctul în care să demonstrăm că într-adevăr are efect antibiotic, nu este toxic, se poate folosi și nu implică alte riscuri. Apoi, urmează partea cealaltă, de studii preclinice, studii clinice, aprobările necesare. Aceste etape durează foarte mult și banii care trebuie cheltuiți cu fiecare etapă sunt mulți. Se bagă bani până la un punct pe partea de cercetare. Da, am ajuns până în Antarctica, costurile au fost semnificative dar sunt departe de ceea ce înseamnă costurile dezvoltării unui antibiotic.

”Companiile și-au spus, uite, chiar dacă noi mergem mai departe și încercăm să găsim noi antibiotice, există riscul ca până noi reușim să îl punem pe piață, până trec acei ani, până sunt monitorizările de după, pur și simplu apare acea rezistență la antibiotice”




I.B. Cum decurge procesul de la descoperirea unui antibiotic până la producerea medicamentului?

Cristian Coman: În primul rând trebuie să vezi că într-adevăr există un efect acolo. Fie că pui bacteriile să “se lupte” una cu cealaltă, fie extragi niște compuși secundari și îi testezi împotriva unor patogeni rezistenți la antibiotic. După aceea trebuie să vezi care este compusul activ din acel amestec pe care îl sintetizezi. După ce l-ai identificat trebuie să vezi că el are efect antibiotic. După aceea trebuie să vezi că nu este toxic. Această toxicitate se pornește de la cultura de celule, după aceea trebuie să o duci mai departe, să vezi la organisme superioare, apoi încep studiile preclinice, să vezi farmacocinetică. Tot felul de aplicații specific, care, dacă toate te fac să tragi concluzia că într-adevăr este cel mai probabil, un nou antibiotic, sau mai bun decât ceea ce este, încep celelalte studii. Etapele de studii clinice, aprobări, punere în piață.

I.B. De ce până în anii 80 s-au putut descoperi atât de multe?

Cristian Coman: Pentru că lumea era interesată de așa ceva, era ceva mai nou. Înainte de 1940 a fost pusă pe piață penicilina și ea a ajutat foarte mult în timpul celui ce-al doilea război mondial cu diferite infecții și alte probleme asociate războiului. Lumea și companiile au realizat că uite, într-adevăr e o direcție pe care ar trebui să o urmărim și care este de interes pentru noi dar și pentru societate.

Pe măsură ce au identificat și dezvoltat noi antibiotice și le-au scos pe piață au observat că unele dintre ele, fie că discutăm de câțiva ani, 3 ani, 5 ani, la unele mai repede, la altele mai târziu, 10 ani, 15 ani, se dezvoltă acest fenomen al rezistenței la antibiotice. Companiile și-au spus, uite, chiar dacă noi mergem mai departe și încercăm să găsim noi antibiotice, există riscul ca până noi reușim să îl punem pe piață, până trec acei ani, până sunt monitorizările de după, pur și simplu apare acea rezistență la antibiotice. Și dacă se scoate un nou medicament pe piață medicii evită să-l prescrie, nu din rea voință, nu pentru că nu ar dori ca el să nu aibă efect pentru pacientul respectiv, ci tocmai de teamă că s-ar putea să ajungă în foarte scurt timp să se dezvolte rezistență la el. Și atunci îl prescriu, dar mai puțin, așa.

I.B. Rezistența la antibiotice și tratarea cu antibiotice a animalelor pentru hrană?

Cristian Coman: Da, pentru că așa cum spune și OMS această problema a rezistenței trebuie privită sub conceptul “whole health”, adică sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului înconjurător sunt interconectate, pur și simplu, rezistența nu ține doar de clinic, ea iese de acolo și o găsim peste tot în jurul nostru. Din păcate, în ceea ce privește creșterea animalelor s-au folosit foarte multe antibiotice, fie preventiv, adică să prevină diferite infecții care pot să apară într-o fermă, fie ca agent de stimulare a creșterii masei musculare. Există programe și în UE, la nivel național și internațional, care au încercat foarte mult să-i facă pe fermieri să înțeleagă riscurile utilizării excesive a acestor antibiotice. Au început să prindă aceste campanii, astfel că, în special în ultimii ani s-a observat o descreștere chiar masivă a utilizării anumitor antibiotice. Însă, din păcate, nu e deocamdată suficient.

I.B. Dacă ar fi să concluzionam, în câteva idei, ce ar trebui făcut ca să încetinim această rezistență la antibiotice?

Cristian Coman: În primul rând trebuie să fim toți atenți la lucrurile mici pe care le facem zi cu zi. În ceea ce privește antibioticele să încercăm de fiecare dată să consultăm un medic, să nu luăm antibiotice după ureche. Să încercăm să ajungem la un medic, preferabil la un medic specialist, care să ajungă până la patogenul cu care trebuie să se lupte și să folosească antibioticul de spectru nu larg ci îngust care să țintească fix acolo, în patogenul respectiv. Să încercăm să le spunem și celor de lângă noi să nu folosească antibiotice după ureche, să-și facă tot tratamentul, din prima până în ultima zi, așa cum ne prescrie medicul. Dacă mergem și pe partea cealaltă, guvernele trebuie să sprijine companiile, să le ajute să dezvolte și să pună pe piață aceste noi antibiotice. Acestea spun că au nevoie de acest ajutor, mai ales în anii care vin după ce medicamentul este pus pe piață, pentru că sunt niște costuri foarte mari asociate, iar ei trebuie să-și recupereze acești bani, iar guvernele trebuie să înțeleagă acest lucru. Să îi ajute să supraviețuiască financiar, să nu pățească precum acea companie mică. Iar companiile trebuie să se gândească mai mult la binele nostru, al tuturor și să încerce cât de mult se poate să investească în acest proces, îndelungat uneori, de dezvoltare de noi antibiotice.

”Am descoperit o bacterie în Antarctica, am izolat-o din probe de zăpadă, și ea produce un compus secundar care are un efect antibiotic foarte bun. Compusul secundar sintetizat l-am testat pe 200 de bacterii multirezistente la antibiotice din România, fie din mediul clinic, fie din mediul înconjurător”




I.B. Cum e cercetarea în România în domeniul tău? Este susținută?

Cristian Coman: E o întrebare foarte bună. Cred că fiecărui cercetător, dacă îi adresezi acesta întrebare, îi crește tensiunea. Din păcate, cercetarea în România nu e așa cum ar trebui, pe de o parte pentru că, știm toți, este subfinanțată, și este subfinanțată cronic, iar din păcate și banii care sunt în cercetare nu sunt distribuiți așa cum ar trebui. Cred că ai citit și tu, și poate cei care vor ascultă acest interviu, că sunt competiții care se organizează fără predictibilitate, nu știi dacă vor fi anul acesta, anul viitor, astfel, evaluatorii pe care ii folosește ministerul nu sunt întotdeauna cei mai potriviți și cei mai în măsură să-ți evalueze ție proiectul. Foarte pe scurt, cum se desfășoară o astfel de competiție. Ministerul spune, uite, noi organizăm o competiție pentru tineri cercetători, cercetători seniori, pentru diferite alte grupuri specific de cercetători. Fiecare dintre noi scriem o aplicație de proiect. Adică avem o idee de cercetare științifică, o transpunem în proiect. Asta înseamnă costuri, timp, activități și le scriem tot ce vrem să facem ca să ducem la sfârșit acest proiect. Apoi, se depune la minister, acesta, aleatoriu, selectează evaluator pentru proiectul tău. Dacă acei evaluator nu sunt specialiști în domeniul tău nu au cum să îți evalueze corect un proiect de cercetare, și de acolo se ajunge la punctaje și la evaluări care, pur și simplu, nu au nici o legătură cu realitatea și tu ajungi să nu-ți fie finanțată munca din aceste motive

I.B. Cum îl faci pe român să înțeleagă că munca ta e foarte importantă? Ce rezultate ai tu pentru el, ce rezultate are Cristian Coman că a fost de trei ori în Antarctica iar românul trebuie să beneficieze de asta.

Cristian Coman: Uite, am descoperit o bacterie care a mai fost cercetată izolat și în alte locuri, nu neapărat în Antarctica, dar noi am izolat-o de acolo, din probe de zăpadă, dacă îți vine să crezi, și ea produce un compus secundar care are un efect antibiotic foarte bun. Am și publicat un articol științific, internațional, pe această temă. Compusul secundar sintetizat l-am testat pe 200 de bacterii multirezistente la antibiotice din România, fie din mediul clinic, fie din mediul înconjurător. A fost o colaborare cu spitalul Victor Babeș, din Bucureșți. Am observat că în 50% din cazuri acest compus are un efect foarte bun. În 50% din cazuri, nu, dar asta e absolut normal. Ce ar trebui românul să știe e că astfel de rezultate sunt foarte importante și că cercetarea trebuie susținută să meargă mai departe, adică e doar primul pas, trebuie să vedem ce facem mai departe, pentru că îți trebuie fonduri ca să duci ideea la un nivel clar superior. Dacă nu ai fonduri, sau ai sincope în finanțare, ai o competiție acum și mai e una peste trei ani și tu depui proiectul și ți-l evaluează cineva care nu este în domeniu și clar nu primești finanțare, o dată ce trec anii este foarte greu să reiei și să încerci să faci o cercetare mult mai complexă, bineînțeles, în etapele următoare ale dezvoltării unui antibiotic, de exemplu, sau biocid, sau altceva de genul acesta.



Prelevare probe, Antarctica

I.B. Vorbeai de antibioticul respectiv... te-a contactat cineva din afară în urma rezultatelor publicate în acel articol?

Cristian Coman: Nu. Am încercat eu să contactez alte persoane interesate. Da, lumea este interesată, nu pot să spun că nu, doar că e puțin mai complicat. Toată lumea se lovește de costuri, de bani, de proiecte. Lumea este interesată să le facă, dar la fel că în oricare alt domeniu totul se rezumă la bani, iar lumea spune “ok, avem finanțare pentru asta? Dacă nu avem, nu putem merge mai departe”.


Tricolorul românesc în Antarctica




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















28191 vizualizari

  • -20 (34 voturi)    
    Tema falsa. Ingradirea accesului la sanatate. (Miercuri, 31 martie 2021, 9:28)

    D-or [utilizator]

    Tema este falsa, deoarece, pe de o parte, antibioticele "majore" sunt fabricate doar in forma injectabila pentru a fi administrate doar in spitale, pe de alta parte, cu cit se intirzie tratamentul cu antibioticele uzuale, cu atit acestea prolifereaza si se imprastie la mai multi bolnavi.
    Dupa care, se vor intilni cu mai multe antibiotice luate de fiecare infectat, deci isi vor dezvolta o rezistenta multipla.

    Mai mult, nici aceasta rezistenta nu este atit de sigura, intrucit caklitatea antibioticelor a scazut, ele fiind acum sintetice si nu produse de mucegaiuri, cum erau la inceput.

    Antiobioticele produse la Iasi, de exemplu, care sunt inca din mucegaiuri sunt mai eficiente decit cele sintetice.
    • +14 (18 voturi)    
      ! (Miercuri, 31 martie 2021, 10:02)

      tudorr [utilizator] i-a raspuns lui D-or

      Nenea, carnita aia pe care o bagi in tine provine de la animale care au vazut in viata lor scurta mai multe antibiotice decat ai luat dumneata in toata viata! O parte se elimina, o parte ramane in tine, deci bagi antibiotice fara sa iti dai seama!
      • +9 (9 voturi)    
        Asta ar fi doar o problema, (Miercuri, 31 martie 2021, 11:38)

        taro [utilizator] i-a raspuns lui tudorr

        animalele primesc antibiotice in mod constant ca sa nu dezvolte infectii.

        Din pacate milioane de animale pline de antibiotice plus selectia naturala duce la aparitia si raspandirea de bacterii rezistente la antibiotice.

        Pentru oameni se dau antibiotice doar pe reteta si doar cand ai o infectie cu bacterii. Din pacate la animale nu se aplica regula asta
        • +6 (6 voturi)    
          ! (Miercuri, 31 martie 2021, 12:41)

          tudorr [utilizator] i-a raspuns lui taro

          Stiu oameni care iau antibiotice si daca stranuta...
        • +6 (6 voturi)    
          Cel puțin în UE (Miercuri, 31 martie 2021, 15:10)

          trotuar [utilizator] i-a raspuns lui taro

          a fost adoptată o lege în 2018 care va deveni efectivă din 2022 care interzice folosirea preventivă a antibioticelor la animale.

          Acum să vedem cât de efectivă va fi și câte excepții se vor face dar e un pas în direcția bună.
    • +4 (6 voturi)    
      analfabeții de-abia funcționali (Miercuri, 31 martie 2021, 18:29)

      zavalitaa [utilizator] i-a raspuns lui D-or

      afirmă, fără pic de rușine, că o temă care preocupă mii de savanți în pnm din toată lumea asta este ...o temă falsă. Nu există nene. Că nu vrea nea Costică cu acces la net.
      • +2 (2 voturi)    
        Tu nu ai inteles ce-am scris. Sau nu ai vrut (Joi, 1 aprilie 2021, 11:39)

        D-or [utilizator] i-a raspuns lui zavalitaa

        Si daca doctorul nu vrea sa iti dea antibiotic, desi ar fi necesar, ce faci, mori? Devii bolnav cronic si te tirii restul vietii?

        Stii ca nu poti schimba medicul de familie decit peste un numar de luni, deci esti la cheremul lui.

        Am cunoscut o familie care venea din Anglia in Ro, special sa isi trateze fetita de H Pilori, intrucit medicii din Anglia refuzau sa ii dea antibiotice, desi acesta este singurul tratament pt Helicobacter. Iar copii infectati nu se dezvolta normal, ramin mici de inaltime.

        Asta e: medicul doar recomanda, pacientul dispune ce tratament face. Si acest principiu constitutional trebuie sa poata fi aplicat fara ingradirea accesului la medicamente.

        Dar probabil esti doctor si ai ramas fara clienti din cauza antibioticelor. Vrei sa fii Dumnezeul care dispune cine le ia si cine nu. N-ai sa vezi!
    • -1 (3 voturi)    
      D-or (Joi, 1 aprilie 2021, 10:45)

      Lionheart [utilizator] i-a raspuns lui D-or

      Bine mă că ești tu deștept. De ce nu te-ai făcut cercetător? E plin cu părerologi ca tine, care-și fac studiile de pe Youtube, căscând gura la postările pseudo-științifice a tot felul de dubioși.
  • -12 (16 voturi)    
    Titlu neinspirat. Era vorba de o descoperire noua (Miercuri, 31 martie 2021, 9:31)

    D-or [utilizator]

    Cred ca partea importanta din articol era despre noua descoperire, nu despre incriminarea folosirii antibioticelor.

    De altfel, cei mai periculosi oameni d.p.d.v. medical sunt tocmai purtatorii sanatosi, adica cei care au facut pace cu cite un microb.
    Ei nu sunt perfect sanatosi, sunt nesimtiti pentru ca nu se trateaza, imbolnavindu-i pe cei din jur.
    • +12 (14 voturi)    
      ai o logica de fier (Miercuri, 31 martie 2021, 10:08)

      licasamadau [utilizator] i-a raspuns lui D-or

      cum adica "perfect sanatosi", dar "nu sunt perfect sanatosi, sunt nesimtiti pentru ca nu se trateaza"?
      Daca sunt perfect sanatosi de ce anume sa se trateze si daca sunt asimptomatici, ca presupun ca la asta te referi, de ce sunt nesimtiti daca nu stiu ca ar fi infectati?
      Prea mult covid dauneaza logicii...
      • -5 (11 voturi)    
        Poti trai si cu E. Coli si cu giardia si cu Helico (Miercuri, 31 martie 2021, 11:19)

        D-or [utilizator] i-a raspuns lui licasamadau

        Cineva poate trai cu tot felul de boli netratate, pina la urma nu moare daca ii pute gura sau urina, il dor articulatiile (streptococ sau gonoree), e obosit, balonat sau are tot felul de manifestari sub-clinice.

        Aparent, este sanatos (un numar de ani), dar ii imbolnaveste pe toti ceilalti din jurul lui. Care, nefericitii, cu cit incearca sa se trateze, cu atit se subrezesc, pentru ca nesimtitul ii imbolnaveste la loc.

        Culmea, atitudinea nesimtitului este corecta politic si pe placul Big Farma.
        • +2 (4 voturi)    
          nu ești normal (Miercuri, 31 martie 2021, 18:31)

          zavalitaa [utilizator] i-a raspuns lui D-or

          Noroc că n-ai vreo putere de decizie, ai interna oameni în lagăre că infectează cumva pe alții... latent
          • 0 (2 voturi)    
            Are dreptate (Miercuri, 31 martie 2021, 20:06)

            trotuar [utilizator] i-a raspuns lui zavalitaa

            mai puțin cu trasul la temă cu politic corect și Big Farma care au ajuns cumva zise din străbuni care se folosesc acum curent și când se potrivește și când nu.

            Vezi cazul Mary Mallor așa zisa "Typhoid Mary" https://en.wikipedia.org/wiki/Mary_Mallon

            Pe scurt purtătoare de febră tifoidă fără simptome și fără probleme. A refuzat să fie tratată cu un tratament riscant la vremea respectivă îndepărtarea vezicii biliare.

            A fost pusă în izolare și i-a fost interzis să continuie să fie bucătăreasă, o meserie relativ bănoasă la vremea respectivă. Pe scurt fiind săracă a scăpat de izolare și a continuat să fie bucătăreasă sub nume fictive, oriunde a lucrat au apărut cazuri de febră tifoidă.

            Cazul e departe de a fi alb și negru și arată că deciziile actuale sunt discutabile în viitor când știi mai multe. Exemplu de lagăre care păreau logice la momentul lor (peste tot în lume) și acum sunt considerate prostii sunt satele de leproși.

            Și mai pe scurt există purtători de boli, imuni la ele dar totuși purtători, ce faci cu ei e o problemă morală complexă.
            • -1 (1 vot)    
              "...purtatorii de boli, (Joi, 1 aprilie 2021, 15:42)

              unins [utilizator] i-a raspuns lui trotuar

              imuni la ele..." sunt oamenii normali, adica cei care au un sistem imunitar eficient, oameni care nu au uzat/abuzat de "binefacerile civiliztiei" -alcool, tutun, droguri, munca in exces, alimente otravite, obtinute dupa reteta Stiintei, aer/apa poluate, care toate vin cu un pret - modificari genetice si slabire sistem imunitar. Urgent, trebuie o schimbare de paradigma in abordarea tratarii bolilor, adica trebuie investit masiv in inlaturarea CAUZELOR, nu tratarea Efectelor. Este imposibil sa fie eliminați toți microbii de pe Pământ și chiar dacă ar fi posibil acest lucru, omul va dispare imediat și el, deoarece sunt microbi care au rol decisiv în sustinerea vieții omului, cca. 2 kg de microbi trăiesc și lucrează pentru corpul omului. Microbii sunt numeric mai mulți decât toate fiintele la un loc, de pe Pământ. Așa ca, trebuie sa găsim o cale de a trai în simbioza cu microbii, decât sa ducem un război împotriva lor, pe care nu-l vom câștiga niciodată!
  • -4 (10 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Miercuri, 31 martie 2021, 9:38)

    [anonim]

    • -7 (19 voturi)    
      pana in 2050 (Miercuri, 31 martie 2021, 10:05)

      ALFY [utilizator] i-a raspuns lui

      industria pharma omoara mai multi oameni dacat orice virus/bacterie . Numai interese comerciale, tratament pe baza de abonament, nu sa te vindeci, that"s the bizniss!
      Densitatea popu*latiei va fi atat de mica, ca nu se vor putea infecta unul de la celalalt.
      • +4 (8 voturi)    
        ! (Miercuri, 31 martie 2021, 12:42)

        tudorr [utilizator] i-a raspuns lui ALFY

        Sa meri la moasta coane, nu la medic sau farmacie data viitoare cand esti bolnav! Si dintii se pot scoate acasa cu patentul!
      • +2 (8 voturi)    
        pharma (Miercuri, 31 martie 2021, 13:27)

        nimrod [utilizator] i-a raspuns lui ALFY

        Ar fi interesant ca cineva, intr-o zi, sa va ceara voua astora, oficial, dovezi pentru afirmatii de genul "industria pharma omoara mai multi oameni dacat orice virus/bacterie". Sa vezi atunci imbogatire...
    • +1 (1 vot)    
      nu neaparat cercetarea costa cat reglementarile (Miercuri, 31 martie 2021, 21:30)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui

      Fiindca toti vor medicamentul minune dar daca se poate cu 0.000000...01% riscuri.
      Iar asta nu exista.
  • +11 (19 voturi)    
    felicitari ! un articol extrem de interesant (Miercuri, 31 martie 2021, 9:50)

    Coresponedntu [utilizator]

    spre deosebire de materialele din presa privind biserica sau cele cateva sute de analfabeti functionali AURolaci care au pus pe jar Romania distrugand, furand mobilier stradal, incendiind sau atacand fortele de ordine .
  • -4 (18 voturi)    
    Sa inteleg (Miercuri, 31 martie 2021, 9:56)

    TheFreeOne [utilizator]

    Antibioticele sant interzise fara reteta.
    Se spune ca insusi Fleming le-ar fi lasat medicilor mostenire antibioticele.

    Deci jucam dupa regulile voastre.
    Si acum va dati seama ca e posibil sa devina ineficiente?
    Cam cine este de vina?
    Eu in mod sigur nu, pentru ca joc dupa regulile voastre, nici nu poti sa faci altfel, ca iti iei una peste ochi de la farmacista de nu te vezi !!!
    • 0 (4 voturi)    
      lovitura (Miercuri, 31 martie 2021, 13:30)

      nimrod [utilizator] i-a raspuns lui TheFreeOne

      Una peste ochi de la farmacista? Ai martori, dovezi, pentru a-ti sustine afirmatia? Stii cata puscarie se poate face pentru o palma da' si pentru afirmatiile calomnioase?
  • +7 (13 voturi)    
    Medicii ar face bine sa lase miturile (Miercuri, 31 martie 2021, 10:35)

    Lok [utilizator]

    Si sa faca curat la locul de munca. Nozocomialele inca sunt mult peste orice tara de lumea 3-a. Si asta dupa ce antibioticele sunt interzise la comercializare neautorizata de multi ani.
    Multe din clamatele bacterii rezistente erau rezistente de cand lumea, singura metoda practica de protectie era dezinfectarea si inca va fi pentru multe milenii de acum incolo.
    • 0 (2 voturi)    
      salut (Miercuri, 31 martie 2021, 23:03)

      rmos [utilizator] i-a raspuns lui Lok

      "Multe din clamatele bacterii rezistente erau rezistente de cand lumea, singura metoda practica de protectie era dezinfectarea si inca va fi pentru multe milenii de acum incolo." vad ca ai un glob de cristal in care vezi si trecutul si viitorul :). poti sa mi-l imprumuti si mie te rog, tare as vrea sa vad daca ne mai calificam si noi in urmatorii 20 de ani la vreun campionat mondial de fotbal sau sper degeaba :)
      • 0 (0 voturi)    
        Neata. (Joi, 1 aprilie 2021, 0:35)

        Lok [utilizator] i-a raspuns lui rmos

        Ce obiectii aduci?
        • +1 (1 vot)    
          nimic special (Joi, 1 aprilie 2021, 12:49)

          rmos [utilizator] i-a raspuns lui Lok

          doar ca observ multi oameni care fac predictii despre viitor, si nu pe perioade scurte, pe "milenii" :). sunt curios, daca am putea sa aducem in prezent cele mai vizionare minti de acum 1000 de ani, cat din ce exista acum ar fi putut sa prezica :). eu cred ca viitorul ne rezerva surprize extrem de mari, imposibil de "prezis" si inteles de mintile actuale.
          ar mai fi si afirmatia "Multe din clamatele bacterii rezistente erau rezistente de cand lumea" care nu e prea exacta. de fapt bacteriile, ca orice organism se adapteaza atunci cand apar presiuni evolutive. mai sunt evident si modificari aleatoare insa majoritatea modificarilor sunt adaptari la diverse presiuni
          • +1 (1 vot)    
            Cinstit dar (Joi, 1 aprilie 2021, 13:44)

            Lok [utilizator] i-a raspuns lui rmos

            Si adaptarile alea transmisibile genetic sau nu sunt strans legate de acea presiune evolutiva si de inca un factor important anume metoda de transmisie.
            Ori studiile arata ca bacteriile ajung sa nu concureze cu cele neevoluate in natura sau isi pierd adaptarile non-genetice din inutilitate. Discutabil in dealungu.
            Asadar daca vei cauta bacterii rezistente la antibioate le vei gasi in proximitatea acestora in timp ce au si metode valide de transmisie intre indivizi viabili. Spitalele.
            Cazuri cu bacterii infectioase rezistente sunt predominant din nozocomiale si nu din balta locului de joaca. Si daca antibioticele sunt limitate, eliminarea metodei de transmisie e sfanta. Dezinfectarea cum trebuie a spitalelor nu e chiar greu de prezis ca va dainui.
            Recunosc veleitatea artistica a predictiei mele, dar nu cred ca vom avea operatii pe corp deschis in grajd in viitor. Dar cine site.
            • +1 (1 vot)    
              pai exact antibioticele (Vineri, 2 aprilie 2021, 11:58)

              rmos [utilizator] i-a raspuns lui Lok

              induc presiunea evolutiva asupra bacteriilor in spitale. si bacteriile isi transmit informatia genetica de exemplu prin plasmide, cele care au aceasta rezistenta supravietuiesc si devin prevalente. legat de spitale, ai dreptate, cele de stat in principal sunt bombe biologice. eu le-as inchide, e extrem de greu sa dezinfectezi eficient acolo. poate construite altele noi. cat despre locurile in care poti sa te imbolnavesti, stai linistit ca nici in natura nu esti safe :) poate ai auzit de boala lyme printre altele. iar pentru viitor, nici nu indraznesc sa-mi imaginez :)) cum ar fi sa nu mai avem nevoie de operatii pe cord deschis? pot sa apara tot felul de metode neinvazive, se lucreaza deja la asta. tare as vrea sa vad cum o sa arate viitorul peste,sa zicem, 500 de ani ... daca mai rezista omenirea pana atunci :)
  • +3 (9 voturi)    
    "în ultimii 30 de ani nu s-au mai descoperit" (Miercuri, 31 martie 2021, 10:55)

    n4c [utilizator]

    "în ultimii 30 de ani nu s-au mai descoperit noi clase de antibiotic."

    In ultimii 30 de ani s-au descoperit 4 (patru) clase noi de antibiotice:

    * lipopeptidele
    * glicilciclinele
    * oxazolidonele
    * tiacumicinele
    • +3 (5 voturi)    
      Este posibil să ... (Miercuri, 31 martie 2021, 14:01)

      trotuar [utilizator] i-a raspuns lui n4c

      fi greșit, să exagereze sau să se refere la antibiotice cu spectru larg sau o combinație a tuturor de mai sus.

      Nu sunt de specialitate dar m-am uitat in Wiki căci sunt lucruri interesante
      Lipopeptidele au fost descoperite în 1959
      glicilciclinele sunt o subclasă a tetraciclinei
      oxazolidonele au fost descoperite tot prin 1959
      tiacumicinele sunt din familia macrolidelor descoperite prin 1952

      Cum am spus nu sunt de specialitate și este posibil să greșesc cu clasificările, orice corectură fără înjurătură e binevenită.
      • +2 (2 voturi)    
        Corectura fara injuratura (Miercuri, 31 martie 2021, 16:36)

        n4c [utilizator] i-a raspuns lui trotuar

        "Antibioticele" se pot clasifica dupa structura chimica, mecanism de actiune si spectru de activitate.

        Mecanismul de actiune sau felul in care omoara microbu' le imparte in doua mari clase: bactericide si bacteriostatice. Bactericidele afecteaza direct metabolismul celular si omoara bacteria. Bacteriostaticele afecteaza mecanismul de reproducere, nu se mai pot inmulti. Astea au fost clasele mecanismului de actiune de la facerea lumii si descoperirea antibioticelor, altele noi nu se mai descopera, in veci.

        Spectrul de activitate e si dinsul cam batut in cuie: spectru larg, omoara tot, gram-pozitiv, gram-negativ, ataca doar anumite familii de bacterii, pe baza particularitatilor biologice. Cita vreme nu apar familii noi de bacterii (chestie de evolutie timp de ere geologice) nu vor aparea nici clase noi de antibiotice, clasificate dupa spectrul de activitate.

        Ramine structura chimica. Aici diversitatea e mult mai mare intrucit aproape orice structura chimica organica poate deveni antibiotic, cu substitutiile functionale potrivite. Aici e gresit sa spui ca nu s-au descoperit clase noi de antibiotice de 30 de ani intrucit se descopera clase noi, anual.

        Lunar, chiar.

        Majoritatea nu intra in uz intrucit nu se dovedesc mai eficiente decit cele utilizate deja, sau dau efecte secundare prea puternice sau sint ineficiente impotriva bacteriilor rezistente la alte antibiotice din cauza asemanarii functionale prea mari dar ocazional apare "ceva" care isi face treaba de antibiotic si este preluat in uzul curent.

        In ultimii 30 de ani au aparut 4 asemenea "ceva"-uri.
        • -2 (2 voturi)    
          Deci este posibil (Miercuri, 31 martie 2021, 17:44)

          trotuar [utilizator] i-a raspuns lui n4c

          ca ambele afirmații să fie adevărate în același timp în funcție de definirea claselor, inclusiv comentariul meu inițial.

          Eu personal nu cred că domnul Cristian Coman a mințit.

          Știu de semnalul de alarmă împotriva lipsei antibioticelor noi de mult timp. Nu este îndeajuns să descoperi un antibiotic ci să-l cercetezi și testezi.

          Am urmărit și scenarii alternative ale folosirii bacteriofagelor împotriva infecțiilor care este o idee veche readusă în prezent (cred că a folosită relativ recent împotriva unui caz disperat). Are alte probleme dar în combinație cu antibioticele este o posibilă soluție.

          Cert este că astfel de semnale de alarmă de la specialiști au fost ignorate de mult timp (inclusiv actualul virus) și ne aducem aminte de ele doar când ajunge cuțitul la os.
          • -3 (5 voturi)    
            sigur că alde Coman ăsta nu a mințit (Miercuri, 31 martie 2021, 18:37)

            zavalitaa [utilizator] i-a raspuns lui trotuar

            ce miză ar fi avut o ascundere deliberată a adevărului față de citiorii Hotnews, băi băieți, voi vă simțiți bine ?! Pentru cine suntem noi, ăștia câteva sute care citim articolul ăsta, o miză pe chestiunea rezistenței la antibiotice, care, culmea, se combate REDUCÂND consumul, nu consumând mai mult, adică ce-ar vrea Big Pharma ?!
            N4c ăla e un aflat în treabă desăvârșit, știe și el ceva și o dă cu mucii în fasole off topic, vezi Doamne, a greșit colosal articolul, și este el dăștept :)
  • +3 (19 voturi)    
    Big Farma vrea paliative multe, nu antibiotice (Miercuri, 31 martie 2021, 10:57)

    D-or [utilizator]

    Bineinteles ca Big Farma nu mai investeste in antibiotice.
    Cum sa vindeci o boala cu 20 lei cind poti sa o lasi netratata pina devine cronica si sa o tratezi toata viata cu prostii multe si scumpe, care se refera doar la simptome nu la cauza?
    • 0 (2 voturi)    
      nu poți trata (Miercuri, 31 martie 2021, 18:39)

      zavalitaa [utilizator] i-a raspuns lui D-or

      infecțiile cu bacterii altfel decât TOT cu antibiotice, nu cu prostii multe și scumpe.
      Pe de altă parte, ai tu treabă cu medicina cum am eu cu Boeing
      • +2 (2 voturi)    
        Da, am treaba cu medicina, ca pacient informat (Joi, 1 aprilie 2021, 11:42)

        D-or [utilizator] i-a raspuns lui zavalitaa

        Toti avem treaba cu medicina cumva.
  • +6 (14 voturi)    
    un real pericol (Miercuri, 31 martie 2021, 11:09)

    O.V. [utilizator]

    Industria farmaceutica are ca principal scop profitul, ca orice alta industrie. La ora actuala cercetarea in domeniul antibioticelor nu e suficient de profitabila. Dupa spusele industriei cheltuielile cu cercetatea, testarea si productia sunt mari, iar profitul pe durata (limitata) a brevetului nu e suficient de mare pentru a stimula dezvoltarea de noi antibiotice(deocamdata).
    Cind produci un medicament pentru o boala incurabila ca diabetul spre exemplu, vinzarile sunt importante si stabile sau chiar in crestere de-a lungul timpului(in cazul diabetului cel putin). Chiar si un vaccin ca cel gripal, care e administrat anual cel putin la o anumita categorie de persoane la risc, e interesant din punct de vedere economic.
    Un antibiotic nou(care e dezvoltat aproape exclusiv pentru a trata infectii cu germeni multirezistenti) e administrat pe o perioada de maxim citeva saptamani pana la vindecarea infectiei, apoi vinzari zero. Bineinteles la nivel global vinzarile unui astfel de medicament sunt stabile un anumit timp, pana bacteriile devin rezistente, apoi scad vertiginos; in plus profitul scade odata ce brevetul(dreptul exclusiv de productie) expira, fiindca si alti producatori sunt autorizati sa vinda acea molecula.
    Industria farma se orienteaza spre alte "pepite", medicamente ce controleaza boli incurabile cu incidenta stabila sau in crestere ca diabetul, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, bolile autoimune etc. Antibioticele sunt un fel de cenusareasa pentru moment, putini sunt cei interesati sa investeasca in domeniu.
    • -2 (2 voturi)    
      Hai sa o luam mai pe indelete. (Miercuri, 31 martie 2021, 16:13)

      clint [utilizator] i-a raspuns lui O.V.

      Inteleg ce spui tu, industria farmaceutica vrea profit pe care nu il scoate din antibiotice. Desi eu nu cred in totalitate lucrul acesta care cumva contravine econoomiei de piata ce permite si producatori de nisa. E ca si cum ai spune "toata lumea produce paine alba pentru ca acolo e bataia pestelui", ei bine, exista si paine neagra, artizanala, etc. Inteleg si partea cu investitiile, care da, sunt tot mai mari in industra farma, hai sa zicem ca ai dreptate pana in acest punct.

      Dar care e alternativa, daca privatii nu vor de capul lor sa investeasca in cercetarea de noi antibiotice? Sa ii oblige statele? Sa ia statul de la noi o "taxa pe cercetarea de antibiotice" si sa o dea privatilor ca sa cerceteze?
      Stim ca nu merge asa, din varii motive, mai ales pe cercetare. Cercetarea e un risc, politicienii nu vor sa riste din pacate. Adica sa dea miliarde de dolari fara sa aiba vreo garantie ca cercetatorii vor descoperi ceva?
      E o problema de sistem, oamenii, desi ar fi poate de acord in prima faza, daca vad banii risipiti si fara rezultate, incep sa o dea imediat pe teorii ale conspiratiei si inginerii financiare pentru a li se fura banii. Daca nu ma crezi, du-te la o sedinta de administratie a scarii blocului si cere-le oamenilor bani pentru a cerceta ceva in interesul scarii, dar fara garantii ca vei avea vreun rezultat si o sa vezi :)
      Cand sunt banii tai, te numesti Bill Gates sau altcineva, cand ai ajuns la 60-70 de ani si te gandesti ca nu poti lua banii pe lumea cealalta, poate. Sau cand mirosi ceva, cum a facut Trump, Netanyahu in pandemie, cand si-au dat seama ca daca investesc in vaccinuri ar putea avea niste beneficii politice. Dar, din ce inteleg eu, aici vorbim tocmai de opusul politicului, adica al formei, ci de fond.

      Cred ca lucrurile se vor regla de la sine, daca vor muri multi oameni, se vor aloca bani, altfel, banii se duc pe bunastarea de moment, niciun politicianu nu investeste din capitalul lui politic ca sa o duca oamenii bine in viitor.
  • -1 (7 voturi)    
    Cam hazardata premonitia. (Miercuri, 31 martie 2021, 11:23)

    Cataleya [utilizator]

    Antibioticele sunt la indemana oricarui muritor de rand, de mai bine de 60 de ani.
    Cu toate astea, la ora actuala e vb de 30.000 de decese pe an, din cauza imunitatii la antibiotice.
    Avand in vedere ca stiinta in general si medicina in concret evolueaza permanent, nu prera inteleg rationamentul care sta la baza ideii ca peste 30 de ani vor muri, pe an, 10 milioane de oameni din cauza imunitatii la antibiotice.
    Adica de 300 de ori mai mult decat astazi?
    Pana si pandemia actuala a COVID-ului pare un mizilic fata de ravagiile facute in trecut de gripa spaniola, tuberculoza, lepra, holera, ebola etc.
    Acum 40 de ani se vorbea ca HIV (sida) va rade umanitatea de pe fata pamantului.
    Astazi, conform statisticior, exista 40 de milioane de infectati cu SIDA, din care mor anual 400 mii. Iar numarul deceselor scade constant.
    Sa vii sa spui ca peste 30 de ani vor muri anual 10 milioane din cauza imunitatii la asntibiotice mi se pare de-a dreptul absurd.
  • +3 (3 voturi)    
    cauze (Miercuri, 31 martie 2021, 12:24)

    Toni_Romania [utilizator]

    - automedicatia - am doi amici, oameni cu scoala si facultate, care iau rovamicina, nonstop, oricand ii doare capul, impreuna cu panadol - si si-au facut imuntatea praf
    - germenii toti fac mutatii ca sa "fenteze" medicamentele - deja in occident si usa exista gonoreea incurabila si TBC-ul incurabil
  • +3 (3 voturi)    
    Ca sa fie clar Dr. Coman face parte din INCDSB (Miercuri, 31 martie 2021, 12:46)

    UB-UNIV [utilizator]

    Ar fi bine ca macar cand apar articole despre institutele din Romania sa le scriem numele complet sau macar sa nu le gresim acronimul.

    INCDSB= Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Stiinte Biologice, acronimul folosit in articol INCDSP este gresit.

    Pentru alte detalii despre ROICE:
    http://www.incdsb.ro/en/structura-organizatorica/bucuresti/cercetari-arctice-si-antarctice/

    Multumim,
    INCDSB
  • +2 (2 voturi)    
    România din nou fruntașă (Miercuri, 31 martie 2021, 14:34)

    mr_mojo [utilizator]

    Aici se iau antibiotice la micul dejun iar spitalele colcăie de bacterii rezistente.
    Rezultatele vor fi pe măsură: iar vom avea ghinion.
  • +2 (4 voturi)    
    Ce am inteles eu: (Miercuri, 31 martie 2021, 15:53)

    clint [utilizator]

    Omul e cercetator.
    Omul a descoperit un potential antibiotic nou.
    Omul crede ca nu e respectat si finantat destul (ca orice alt cercetator).
    Omul trage semnale de alarma ca vom muri cu totii daca nu ii bagam inventia in seama, cu bani si faima, evident.

    Vin eu, ignorantul, ne-cercetatorul si spun in prostia si ignoranta mea: nimic nou sub soare, am mai vazut din astia.
    Si sunt cam satul de cei care isi fac reclama apeland la fricile noastre.

    Acum va dati seama ce poate fi la gura unuia ca asta, daca e contestat de un muritor de rand ca mine. Cum spuneam, cunosc, sub glamour-ul ala de science man se ascund de multe ori oameni foarte-foarte egoisti si chiar superficiali cu cei din jur, pana la un soi de autism.
    • -2 (2 voturi)    
      nu-i nimic, Clint (Miercuri, 31 martie 2021, 18:43)

      zavalitaa [utilizator] i-a raspuns lui clint

      ești deja lăsat în pace în prostia ta, nu-ți cere nimic Coman ție, nici măcar statelor, nu cere impozite pt. fonduri cercetare antibiotice.
      Și probabil bacteria aia tratată de invenția lui o să te sară, că oricum nu mai ești tânăr.
      E, și o să explodeze problema peste 30 de ani, și o să-ți omoare urmașii. Tu o să fii deja mort oricum. Ei, cum ți se pare ? Mie mi se pare perfect.
      • +1 (3 voturi)    
        Asa sa iti ramana numele. (Miercuri, 31 martie 2021, 21:11)

        clint [utilizator] i-a raspuns lui zavalitaa

        Pana atunci se pot intampla multe chestii nasoale, cateva exemple din multele posibile:


        Vine cutremurul si mor niste oameni. Vor jubila Marmureni care prezic cutremurle in fiecare an, deci n-au cum sa greseasca iar altii ne vor face prosti ca nu ne-am consolidat cladirile.
        Va mai veni o criza economica. Vor jubila economisti gen Roubini care prezic ca vine criza aproape in fiecare an. Ne vor face prosti ca nu am pus bani pentru zile negre.
        Va mai veni un virus, vor jubila oameni ca Bill Gates care l-au prezis si ne vor face prosti ca nu ne-am pregatit.
        Ma vaccinez si ma imbolnavesc, nu neaparat din cauza vaccinului, vor jubila anti-vaccinistii care evident ma vor face prostul companiilor de farma.
        Nu ma vaccinez si ma imbolnavesc de COVID, vor jubila ailalti si ma vor face prostul rusilor.

        Sunt o gramada de "destepti", unii cu studii, altii cu mai putine studii, care prezic nenorociri. Si da, acele nenorociri sunt posibile iar unele chiar se mai si intampla. Sunt ei destepti? Poate ca da, poate ca nu. Ma gandeam sa prezic si eu o nenorocire, si daca iese, sa ma umplu de bani? E ca la loto... nu stiu daca ai inteles ce vreau sa spun.

        Acum, ca tu te alaturi corului de oameni care ma fac prost, te asigur ca daca imi cauti nod in papura sigur imi gasesti, deci... ma lasa rece.

        Eu vorbesc de "the next level": cand unii iau o nenorocire ca cele de mai sus si incearca sa isi acumuleze capital de imagine, bani, de pe urma fricilor oamenilor de rand.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by