Bicellum brasieri, organisme de apă dulce din regnul Protiste (nici animale, nici plante, nici fungi) care au trăit acum un miliard de ani, au două tipuri distincte de celule și pot fi cele mai vechi multicelulare descoperite vreodată.
Găsite în Highlands, podișurile scoțiene, microfosilele reprezintă o nouă perspectivă asupra tranziției de la unicelulare la animale mai complexe, multicelulare. Bicellum brasieri aparțin grupului Holozoa, care include animalele și cele mai apropiate rude unicelulare ale lor, dar exclude fungi.
„Originile multicelularității și originea animalelor sunt considerate a fi două din cele mai importante evenimente din istoria vieții pe Pământ, iar descoperirea noastră le pune pe amândouă într-o nouă lumină”, a spus profesorul Charles Wellman, cercetător la Departamentul pentru Științele Animalelor și Plantelor de la Universitatea Sheffield.
Profesorul Wellman și colegii au examinat secțiuni subțiri din formațiunea Diabaig din Scoția, care păstrează populații de organisme capturate în sedimentele străvechilor lacuri.
În mai multe secțiuni au observat grupuri de celule compuse din agregări de două tipuri distincte de celule, indicând o condiție care constituie un pas înspre multicelularitatea complexă.
Noi investigații au relevat un al doilea set de grupuri de celule care păreau foarte similare în formă și dimensiuni, dar le lipsea al doilea tip de celule complet diferențiate.
Proces de diferențiere într-un miliard de ani (Imagine: Strother et al.)
„Am găsit un organism primitiv sferic compus dintr-un aranjament de două tipuri distincte de celule, primul pas spre o structură complexă multicelulară, ceva ce nu mai fusese descris înainte. Aceasta sugerează că evoluția animalelor multicelulare a avut loc acum cel puțin un miliard de ani și s-ar fi putut să survină mai degrabă în lacuri cu apă dulce decât în oceane”, a spus profesorul Wellman.
„Biologii au speculat că originea animalelor includea încorporarea și readaptarea de gene care evoluaseră anterior în organisme unicelulare”, a spus profesorul Paul Strother de la Departamentul Științelor Pământului și Mediului la Weston Observatory de la Boston College. „Ceea ce vedem la Bicellum brasieri este un exemplu de asemenea sistem genetic, cu adeziune celulă-celulă și diferențiere celulară care ar fi fost încorporat în genomul animal cu jumătate de miliard de ani mai târziu.”
Studiul a fost publicat în revista Current Biology.
