Cercetătorii de la Universitatea Maine din Statele Unite au publicat un nou studiu care afirmă că adaptările la mediu ale oamenilor pentru a depăși provocările sunt influențate într-o mai mare măsură de cultură decât de gene, relatează Phys.org.
După o revizie extensivă a literaturii de specialitate și a dovezilor privind evoluția pe termen lung a speciei umane, cercetătorii Tim Waring și Zach Wood au concluzionat că oamenii trec printr-o „tranziție evoluționistă specială” în care importanța culturii, ca de exemplu cunoștințele, practicile și abilitățile învățate, depășesc genele ca motor principal el evoluției Homo Sapiens.
Cultura este adesea subestimată ca factor în evoluția umană, afirmă Waring.
La fel ca genele, cultura îi ajută pe oameni să se adapteze mediului și să facă față provocărilor legate de supraviețuire și reproducere.
Cultura face însă acest lucru mai eficace decât genele întrucât permite schimbul de informații mai repede și într-o manieră mai flexibilă decât moștenirea genelor, afirmă Waring și Wood în studiul lor.
Transferul genetic are loc doar odată pe generație în timp ce practicile culturale pot fi învățate rapid și adaptate frecvent, explică aceștia motivul pentru care cultura este mai eficace decât genele în ceea ce privește schimbul de informații.
Legat de flexibilitatea superioară a culturii, cei doi argumentează că transferul de gene este rigid și limitat la informația genetică a celor doi părinți în timp ce transmiterea culturală se bazează pe acumularea de cunoștințe de către întreaga umanitate, motiv pentru care poate mult mai multe date.
Drept urmare, evoluția culturală este un tip mai puternic de adaptare decât mecanismele genetice, concluzionează aceștia.
Waring, un profesor de modelare a sistemelor socio-ecologice, și Wood, un cercetător din cadrul Facultății de Biologie și Ecologie din cadrul Universității Maine, și-au publicat cercetarea în Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences, emblematica revistă a Societății Regale din Londra.
„Această cercetare explică de ce oamenii sunt o specie atât de unică. Evoluăm atât genetic cât și cultural de-a lungul timpului însă încetul cu încetul devenim mai influențați de cultură și mai puțin de genetică”, afirmă Waring.
Combinația de cultură și gene a stat la baza mai multor adaptări cheie din istoria noastră ca specie precum reducerea agresivității, înclinațiile înspre cooperare, abilități de colaborare și capacitatea de învățare socială, relatează cei doi cercetători.
