Science Report Psihologul Harry Harlow și „Groapa disperării”: povestea unuia dintre cele mai imorale experimente din istoria modernă a științei

de S.J.     HotNews.ro
Joi, 22 iulie 2021, 18:52 Science - Stiintele vietii


Harry Harlow a desfasurat experimente care ar fi de neimaginat in ziua de astazi
Foto: captura video
Ca parte a misiunii sale de a înțelege natura depresiei și singurătății, Harry Harlow, un cercetător influent la sfârșitul anilor 1960, a proiectat o încăpere care mai degrabă ar putea fi considerată un aparat de tortură decât un dispozitiv științific, relatează IFL Science.

Experimentul a fost elaborat de psihologul american Harry Harlow în speranța obținerii unui model al depresiei la animale care să poată fi extrapolat pentru a înțelege mai bine boala la oameni și pentru a dezvolta posibile tratamente.

Macacii lui Harlow erau plasați într-o structură verticală încăpătoare în formă de con creată din oțel inoxidabil. Podeaua încăperii era făcută dintr-o plasă de sârmă, pentru a permite excrementelor să cadă prin fundul său.

În cadrul acestei încăperi, maimuțele urmau să fie hrănite și să primească apă însă erau lăsate singure timp de săptămâni la rând.

„Groapa disperării”


Harlow și-a numit creația „groapa disperării”. După cum a explicat într-o lucrare din 1969, ideea era de a reflecta emoțiile resimțite de un om ce suferă de depresie severă:

„Oamenii deprimați relatează că sunt cuprinși de disperare sau scufundați într-o fântână a singurătății și lipsei de speranță. Prin urmare am construit un instrument care să întrunească aceste criterii și l-am numit eufemistic 'groapa', sau 'încăperea verticală', pentru cei care găsesc termenul 'groapă' inacceptabil din punct de vedere al psihologiei”.

Majoritatea maimuțelor au intrat într-o stare inertă și au adoptat o poziție ghemuită în decurs de câteva zile după ce au fost plasate în încăpere iar după ce au fost scoase afară nu au revenit la comportamentul social normal.

Harlow a explicat în studiul publicat în 1971 despre experiment că maimuțele ținute timp de 30 de zile în „groapa disperării” nu se mai jucau, evitau interacțiunile sociale și nu mai prezentau niciun semn de curiozitate.

Majoritatea maimuțelor rămâneau într-o poziție ghemuită, împreunându-și mâinile în jurul corpului.

Aceste „anomalii profunde de comportament”, în cuvintele lui Harlow, persistau chiar și luni de zile după ce maimuțele au fost eliberate din încăpere.

Deși Harlow a argumentat că încăperea avea un „potențial enorm” în ceea ce privește studierea depresiei clinice, este neclar dacă acest tip de cercetări au oferit vreodată informații relevante despre depresie sau modalități de a o trata.


Harlow a ajutat la schimbarea paradigmei privind creșterea copiilor

Harry Harlow


De-a lungul carierei sale îndelungate care s-a întins din anii 1930 până în anii '70, Harry Harlow a devenit atât un om de știință renumit în mediul academic cât și unul dintre cercetătorii care au atras atenția publicului larg.

Născut în 1905, acesta și-a petrecut majoritatea vieții lucrând la Universitatea Wisconsin-Madison unde și-a construit o carieră de succes. Harlow rămâne unul dintre cei mai citați psihologi din secolul XX chiar dacă studiile sale au generat controverse de destule ori, din motive evidente.

Folosind macacii ca subiect al experimentelor sale, el a arătat cum legăturile parentale, afecțiunea și compania devreme în viață au un rol uriaș în dezvoltarea socială și cognitivă.

Harlow a arătat de asemenea cum bebelușii și copiii foarte mici au o tânjire psihologică puternică pentru afecțiune din partea unei figuri parentale, aceasta fiind mult mai profundă decât dorințele utilitariste legate de căldură, protecție și hrană.

Înainte de Harlow, oamenii de știință și cercetătorii din prima jumătate a secolului XX au promovat ideea că părinții ar trebui să rămână distanți din punct de vedere emoțional față de proprii copii.

Aceștia credeau că, pentru a condiționa un individ să devină un adult echilibrat, bebelușii care plâng ar trebui lăsați în pace și ignorați, în loc să li se răspundă.

Un renumit psiholog pentru copii al vremii le recomanda chiar părinților să nu își pupe copii înainte de culcare, ci să le ofere în schimb o strângere de mână fermă.

Harlow a fost unul dintre numeroșii oameni de știință proeminenți care au contestat această paradigmă iar înspre sfârșitul carierei sale interesele științifice i s-au îndreptat înspre investigarea clinică a depresiei.

Unii au afirmat că acesta dorea să înțeleagă afecțiuna din cauza propriei experiențe cu depresia severă, care i s-a intensificat după moartea soției sale în 1971.

Harlow a murit la 10 ani după ea, măcinat de depresie și alcoolism.


Macacii lui Harlow nu reveneau la comportamentul social normal nici la luni de zile după ce erau eliberați din „groapă” (FOTO: Michal Guzi / Alamy / Profimedia Images)

Etica testelor pe animale


Pentru majoritatea oamenilor, experimentele lui Harlow erau sadice, nejustificate și abuzive. Criticul literar american Wayne C. Booth a afirmat despre acesta că:

„Harry Harlow și colegii săi continuă să tortureze primatele lor non-umane deceniu după deceniu, demonstrând invariabil ceea ce știm cu toții în avans - că creaturile sociale pot fi distruse prin distrugerea legăturilor lor sociale”.

Iar Harlow nu a încercat să se distanțeze de această imagine a unui cercetător cu sânge rece. Într-un interviu acordat în 1974 acesta ar fi declarat că:

„Singurul lucru de care îmi pasă cu privire la maimuțele mele este dacă acestea vor prezenta o trăsătură pe care o pot publica. N-am niciun fel de dragoste față de ele. N-am avut niciodată. Chiar nu îmi plac animalele. Disprețuiesc pisicile, urăsc câinii. Cum ar putea să îți placă o maimuță?”.

Unii contemporani ai săi au sugerat că lui Harlow îi făcea plăcere să dea nume grafice și șocante dispozitivelor sale.

Pe lângă „groapa disperării” acesta a creat de asemenea „tunelul terorii”, „fecioara de fier” - numită după infamul aparat de tortură - și „grilaje de viol” - un dispozitiv prin care maimuțele femele erau forțate să facă sex.

În mod clar, relațiile publice nu erau punctul său forte.

Cu toate acestea, Harlow continuă să rămână influent în ceea ce privește modul în care vedem dezvoltarea copiilor și ideile sale au ajutat la reformarea orfelinatelor, serviciilor de adopție și de îngrijire a copilului înspre sfârșitul secolului XX.

S-a argumentat chiar că experimentele lui Harlow au forțat comunitatea științifică să își regândească abordarea față de folosirea animalelor în cercetare.

Experimentele lui ar avea cu siguranță probleme în a trece de comisia de etică a unei universități din secolul XXI însă animalele sunt în continuare un instrument indispensabil pentru cercetarea științifică.




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















9154 vizualizari

  • -6 (20 voturi)    
    Științele sociale de stânga, dintotdeauna inumane. (Joi, 22 iulie 2021, 19:28)

    Nyk1 [utilizator]

    Dar problema e că acum adepții lor au puterea de decizie politică în Occident și vor să extindă experimentele inumane la scară largă, la nivelul întregii societăți, prezentând anormalul, patologicul ca normal și viceversa.
    • +9 (17 voturi)    
      hehe (Joi, 22 iulie 2021, 21:17)

      transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

      Dar voi cand le-ati trimis in spatiu pe Laika si Cernusca si le-ati lasat sa moara gravitand in jurul pamantului a fost uman, Yefreytor Nykola1?
      Cam usor aruncati cu piatra si va prefaceti ca nu vedeti barna din ochii Cccp...
    • -2 (6 voturi)    
      Am dat "plus", dar s-a marcat "minus" ! (Vineri, 23 iulie 2021, 10:00)

      D-or [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

      Am mai observat si la alte postari fenomenul asta, in special la cele de pe prima pozitie.

      O fi greseala de soft?
  • +2 (18 voturi)    
    Era in toate mintile?...nu cred (Joi, 22 iulie 2021, 20:10)

    persuasiv [utilizator]

    cercetator?asa era si mengele.....con inoxidabil,eeeextraordinara gaselnita.Putea foarte bine sa le puna intr-un cub,sau paralelogram din pal melaminat cu podea plasa.rezultatul era acelasi pentru niste animale gregare,care traiesc doar in grup legate de puternice legaturi sociale.Ce sa te astepti din partea unuia care spune public ca:''Disprețuiesc pisicile, urăsc câinii. Cum ar putea să îți placă o maimuță?”.
  • -2 (14 voturi)    
    Se fac si astazi experimente de genul asta (Joi, 22 iulie 2021, 21:28)

    Gryphus [utilizator]

    in tarile dezvoltate unde se face CERCETARE, nu in romania

    daca cetatenii ar sti cate se fac nu cred ca ar mai fi atat de happy happy joy joy dar guvernele reusesc sa ascunda adevarul
  • 0 (8 voturi)    
    In viitoare poate (Vineri, 23 iulie 2021, 2:07)

    gie [utilizator]

    O sa se spuna acelasi lucru si despre epoca actuala... destul de recent inceputa... Stiti voi la ce ma refer. Cine stie...
  • -3 (9 voturi)    
    Aha, cu izolarea din pandemie s-a incercat (Vineri, 23 iulie 2021, 9:55)

    D-or [utilizator]

    distrugerea relatiilor sociale pe termen lung.
    Asta, coroborat si cu noua viziune asupra identitatii individului si a familiei conduce la ideea crearii Omului Nou, ignorat, nestiut, ascuns, fara identitate, fara fata, fara nume, fara sex, fara familie, fara viata sociala reala, in afara de cea on-line.

    Fata de asta, Omul Nou pe care voiau sa il creeze comunistii era infinit mai viu si mai uman: avea un tel, utilitate, principii, avea la ce sa tina sau sa apere, avea patriotismul, acum cazut in desuetitudine, avea familia ca "celula de baza a societatii".


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by