100 de ani de la descoperirea insulinei / Premiul Nobel, Nicolae Paulescu și controversele legate de atribuirea descoperirii

de S.J.     HotNews.ro
Luni, 26 iulie 2021, 10:15 Science - Stiintele vietii


Nicolae Paulescu
Foto: Wikimedia Commons
​Anul 2021 marchează centenarul descoperirii insulinei, considerată una dintre cele mai mari realizări medicale din toate timpurile, care continuă să salveze milioane de vieţi în întreaga lume şi a deschis calea pentru noi studii despre diabet, scrie Agerpres.

Înainte de descoperirea insulinei, diabetul era o afecţiune fatală.

Singurele tratamente disponibile la acea vreme erau postul şi dietele cu restricţii calorice (adesea numite „diete de înfometare”), dar nimic nu era cu adevărat eficient pentru a menţine niveluri adecvate de glucoză în sânge şi pentru a menţine în viaţă mai mult de câteva luni persoanele cu o formă severă de diabet (cunoscută astăzi sub numele de diabet de tip 1), potrivit Federaţiei Internaţionale de Diabet - Europa (IDF-Europe).

În descoperirea insulinei s-au implicat mai mulţi oameni de ştiinţă, dar rezultatele finale au fost atribuite muncii de cercetare depuse din 1920 până în 1922 în Canada de echipa formată din medicii Frederick Grant Banting (Canada), John James Rickard MacLeod (Regatul Unit), Charles Herbert Best (SUA) şi James Bertram Collip (Canada).



Frederick Grant Banting (stanga) si John James Rickard Macleod (dreapta) au primit premiul Nobel pentru descoperirea insulinei (FOTO: Fundația Nobel)

Controverse legate de atribuirea descoperirii


Dintre aceştia, Banting şi Macleod au primit în 1923 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirea insulinei.

Alegerea celor doi a fost subiectul a numeroase controverse încă din momentul anunţării premiului, după cum se precizează chiar pe site-ul oficial al Premiilor Nobel, nobelprize.org.

La 31 octombrie 1920, Frederick G Banting a avut ideea de a izola secreţia internă a pancreasului. În săptămâna următoare, s-a întâlnit cu John J R Macleod în Toronto, Canada, şi au elaborat un plan de cercetare.

Până în august 1921, Banting şi asistentul său Charles H Best au pregătit un extract eficient din pancreasul canin. La 11 ianuarie 1922, Leonard Thompson, un băiat de 14 ani care suferea de diabet, a devenit prima persoană care a primit o injecţie de insulină.

Cu toate acestea, Thompson a dezvoltat o reacţie alergică acută; în următoarele 12 zile, biochimistul Collip a lucrat din greu pentru a purifica insulina, iar o a doua doză a fost injectată pe 23 ianuarie.

Măsurătorile au arătat atunci că nivelul zahărului din sânge şi din urină a scăzut şi a intrat în normal. Leonard a mai trăit încă 13 ani, rezumă revista medicală The Lancet. Banting şi Best au publicat rezultatele cercetărilor lor sub titlul The Internal Secretion of the Pancreas, în The Journal of Laboratory and Clinical Medicine, în februarie 1922.


Nicolae Paulescu descoperise pancreina în 1916 (FOTO: Wikimedia Commons)

Cercetările lui Nicolae Paulescu


Dar, în timp ce studiile de peste ocean erau în desfăşurare, profesorul de fiziologie român Nicolae Constantin Paulescu descoperise deja pancreina (numită ulterior insulină), în 1916, şi testase pe câini respectivul extras pancreatic.

A continuat cercetările şi a prezentat la Archives Internationales de Physiologie din Liege, Belgia, la 22 iunie 1921, o lucrare amplă pe această temă - Recherche sur le role du pancreas dans l'assimilation nutritive (Cercetări asupra rolului pancreasului în asimilarea nutritivă) - ce a fost publicată în numărul din august 1921 al acestei reviste (Archives Internationales de Physiologie, Liege, vol. XVII, p. 85.).

Paulescu a solicitat apoi la Ministerul Român al Industriei şi Comerţului drepturile de brevet pentru metoda sa de fabricare a pancreinei, obţinut la 10 aprilie 1922 (brevetul nr. 06254) .

„Insuficientă recunoaştere i-a fost acordată lui Paulescu, distinsul savant român care, în perioada în care echipa din Toronto abia îşi începea cercetarea, reuşise deja să extragă hormonul antidiabetic al pancreasului şi să-i demonstreze eficienţa în reducerea hiperglicemiei la câini diabetici”, scria Ian Murray, profesor de fiziologie la Anderson College of Medicine din Glasgow, Scoţia, vicepreşedinte al Asociaţiei Britanice de Diabet şi membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Diabet, într-un articol pentru un număr din 1971 al revistei Journal of the History of Medicine and Allied Sciences.

Dincolo de controverse, la o sută de ani de la descoperirea sa, accesul la insulină, precum şi la materialele şi tehnologiile asociate, rămâne încă inaccesibil pentru mulţi oameni, existând mari inegalităţi în întreaga lume şi în cadrul fiecărei ţări, după cum atrage atenţia IDF-Europe, ce reuneşte peste 230 de asociaţii naţionale de diabet din 170 de ţări şi teritorii.

Federaţia, cu sediul la Bruxelles, în Belgia, conduce comunitatea mondială a diabetului din 1950.

Citește și:






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















5855 vizualizari

  • +10 (12 voturi)    
    De citit... (Luni, 26 iulie 2021, 10:35)

    Furnicuta [utilizator]

    Constantin Angelescu, Nicolae C. Paulescu, omul și opera sa medicală
    Peter Manu, Horia Bozdoghină, Polemica Paulescu: știință, politică, memorie
    Prima carte este scrisă de nepotul lui Paulescu și, deci, există un anumit subiectivism. În cosecință, nu o să găsiți nimic despre antisemitismul lui. Dar este o carte amplă care arată multe despre manevrele canadienilor.
    A doua este o carte care scoate în evidență tot ce-i rău și urât la Paulescu. Da, Paulescu a fost antisemit, aspect care nu-i face cinste. Dar o carte echilibrată scrie și de bune și de rele, iar în asta se scrie doar de rău.
    În consecință, dacă vreți să știți cine a fost Nicolae Paulescu trebuie să citiți ambele cărți. Sunt complementare.
  • +4 (6 voturi)    
    Un medic de excepție, pe de o parte (Luni, 26 iulie 2021, 11:58)

    periscop [utilizator]

    Pe de altă parte un naționalist înverșunat. A se vedea câteva din cărțile lui: Cahalul, Talmudul, Spitalul, Coranul.Din cauza antisemitismului său a fost marginalizat pe plan internațional.
  • +2 (8 voturi)    
    N.Paulescu (Luni, 26 iulie 2021, 12:37)

    Altiro [utilizator]

    "Ideea de Dumnezeu este o noţiune fundamentală, fără de care ştiinţa cade în absurd.
    Medicul trebuie să fie, în același timp, un savant care iubește din tot sufletul știința medicală, să fie o ființă care se jertfește pentru alții, până la moarte și, în sfârșit, să fie un învățător al omenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei...și așa ar fi în realitate, dacă confrații nedemni n-ar fi deschis tarabă în templul sacru al medicinei.
    Fără Dumnezeu, viaţa nu poate fi explicată.
    Îngrijiţi pe bolnav nu ca pe un frate, ci ca pe Însuşi Dumnezeu" (Fragment din discurs in fata studentilor la medicina).
  • -4 (8 voturi)    
    controversa descoperirii exista doar (Luni, 26 iulie 2021, 13:03)

    Francisc 1 [utilizator]

    in mintile infierbantate ale protocronistilor lui napoleon savescu , el a observat un efect al extractul de pancreas ( nu e primul, mai erau destui care facusera asta la timpul respectiv ) banting si macleod au tratat oameni cu adevarat , e mare diferenta !
  • -1 (3 voturi)    
    oricum suntem un popor de genii furat de occident (Luni, 26 iulie 2021, 15:47)

    Francisc 1 [utilizator]

    asta se vede si in rata vaccinarii!
  • -2 (2 voturi)    
    Nu contesta nimeni, (Luni, 26 iulie 2021, 22:00)

    Observatory [utilizator]

    noi am avut genii in toate domeniile , apreciez, dar vorba românească “Cu o floare nu se face primăvara !


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by