Recent, un articol publicat în revista de specialitate Nature și semnat de mai mulți cercetători americani de la Universitatea Yale din New Heaven, Connecticut , semnala un experiment atipic, efectuat pe porci cărora le fusese provocat un infarct miocardic.
Animalele au fost lăsate să moară apoi, după circa o oră, după ce funcțiile celulare au încetat, le-a fost injectat un compus format din sânge prelevat anterior, anticoagulanți, hemoglobină sintetică șamd. Ce ne interesa pe noi este că funcțiile celulelor s-au reactivat iar organe vitale, de tipul inimii sau ficatului, și-au reluat activitatea. Nu, nu vă impacientați, porcul tot mort a rămas, nu a devenit porcul Frankenstein, căci la nivel neuronal nu s-au observat schimbări importante. Revenind la organele care s-au repus în funcțiune, activitatea lor a mai durat vreo șase ore. Buuun!
La ce vă folosește informația asta? Între noi fie vorba, noi sperăm să nu vă folosească decât ca informație. Altfel, putem spune că e un pas important spre păstrarea pe un timp mai îndelungat a organelor ce urmează să fie prelevate în vederea unor transplanturi. În mod normal, organele prelevate nu rezistă foarte mult timp. Undeva pe la vreo 12 ore. Cu tehnica asta, numită OrganEx, timpul în care ele pot fi menținute active crește simțitor.
Chiar dacă s-au folosit expresii de genul „moartea ar trebui redefinită după un astfel de experiment”, din nou, nu vă lăsați purtați prea departe de imaginație
După cum spuneam, procesul este unul ireversibil. Ce au vrut ăștia să spună este că putem interveni și putem amâna efectele inerente, cum ar fi descompunerea organelor interne, prima care survine după ce enzimele din corp sunt lipsite de oxigen și de alte cele. Practic, astea încep să consume gazda. În fine, nu e cel mai simpatic subiect dar, asta e, știința e știință, trebuie să treacă și prin din astea.
Mergând pe aceeași idee, alți cercetători, tot americani, de data asta din Houston, au efectuat niște teste macabre, dar folositoare omenirii, pe păianjeni morți. Studiul l-au dat în revista Advanced Science. După cum bine se știe, păianjenul când dă ochii peste cap, strânge cele opt picioruțe cam ca în povestea aia cu „Puiul” de Ioan Alexandru Brătescu Voinești. De ce face asta? Pentru că el acționează ca un mecanism hidraulic. Păianjenul pompează sânge în membre în funcție de cât de mult vrea să miște picioarele. Mort fiind, nu mai face asta. Logic. De aia se chircește, că nu mai există presiune sanguină în membre.
Foarte interesați de aplicabilitatea acestui proces, oamenii de știință amintiți au inventat un dispozitiv ingenios, complicat, adică au luat o seringă, au umplut-o cu un lichid, apoi au injectat lichidul în mortăciune. Mă rog, înainte de asta au încercat să fiarbă păianjenul ca să vadă dacă devine mai flexibil. Știm că vă ținem cu sufletul la gură dar, na, trebuie să vă trecem prin toate etapele. Pe scurt, nu, nu a devenit păianjenul mai flexibil, a devenit doar supă.
Cu seringa însă a funcționat. Lichidul ăla a mers și spre membre, ele s-au mișcat și, prin mișcări de in/out cu lichidul, cercetătorii au descoperit că pot folosi păianjenul de post de braț de macara. Știți jocurile alea în care bagi o sumă de bani, acționezi un braț mecanic, iar brațul ăla, chipurile, trebuie să ridice un ursuleț, o jucărie, ceva de genul ăsta.
Ei, fix pe același principiu a funcționat și păianjenul cu pricina. Adică, retras lichidul, animalul a strâns picioarele, apucând un obiect pe care el îl putea ridica. Odată injectat lichidul la loc, picioarele se întindeau, iar păianjenul devenea flexibil. Cum spuneam, fix ca la jocurile alea la care nu o să câștigați decât când e setat aparatul să strângă brațul cu pricina. Pe lângă asta, oamenii de știință au mai observat un fapt neașteptat, respectiv că după vreo două zile și sute de teste, păianjenii, fiind făcuți din materie organică, au prostul obicei să se fezandeze și le cam pică picioarele.
Acum, o să vă întrebați iarăși ce aplicabilitate are asta în știință. Are, zic autorii studiului, că doar nu erau să spună că au luat leafa degeaba. Zic ei că în robotică, mai ales în cazul roboților hidraulici. Acum, sincer, hidraulica se studiază din Antichitate, nu era nevoie să profaneze păianjenii pentru asta, dar nici noi nu suntem specialiști în necroboți, că așa au numit ei mortăciunile. Prin urmare, mergem pe mâna lor. Apropo, zic cercetătorii că vor să meargă și mai departe cu testele. Ce vor face, nu știm încă, dar vă ținem la curent de cum aflăm noutăți.
Interesant ar fi să le introducă păianjenilor zombie un cip cu melodia din filmul „Exorcistul”, niște luminițe, și să vezi ce apreciere vor primi din partea soțiilor, a iubitelor sau a copiilor. Cum spuneam, ceva bun trebuie să iasă din asta.
