În primul rând, atunci când vorbim despre ipoteza Out of Africa, aia care spune că toți oamenii planetei au origini africane, trebuie avut în vedere câteva aspecte care multora le scapă. Primo, nu există un singur episod din ăsta, ci două. Respectiv, Out of Africa 1 și 2.
Pe hârtie, e foarte simplu. Indivizii au plecat, pâlcuri-pâlcuri, spre lumi mai bune și cu mai multe resurse
Primul e ceva mai simplu. El face referire la ipotetica migrație a primilor reprezentanți ai speciei Homo erectus dincolo de teritoriul Africii. Asta s-ar fi petrecut acum circa 1,9 milioane de ani, la scurtă vreme după apariția speciei respective în registrele arheologice. Pe hârtie, e foarte simplu. Indivizii din specia asta, fiind cei mai evoluați la vremea aia, au plecat, pâlcuri-pâlcuri, spre lumi mai bune și cu mai multe resurse. Așa au ocupat în timp record Asia, Europa, ba chiar și insulele din sudul Asiei. Având în vedere nivelul actual al descoperirilor arheologice, treaba asta stă în picioare. Buun!
Secundo, avem Out of Africa 2, iar asta face referire strict la specia Homo sapiens, adică ai noștri. Când au plecat ei din Africa? Ei, aici avem o problemuță, pentru că nimeni nu știe să spună exact. Mă rog, prin presa de popularizare a științei veți tot vedea niște idei bătute parcă în cuie, un fel de etaloane de la care pleacă totul. Par example, omul a apărut în estul Africii (sau prin nord-vest), există o Eva mitocondrială (adică a mamă a tuturor oamenilor) care a trăit prin Africa acum circa 120.000 de ani, iar Homo sapiens a ieșit cu succes din Africa acum circa 60.000 de ani. Cum spuneam, pe hârtie astea dau foarte bine. O fac mai puțin în practică, și asta vom explica imediat în câteva idei.
În toată Africa, fie aia de nord, fie aia subsahariană, există doar vreo șase situri în care avem presupuși indivizi din specia Homo sapiens mai vechi de 100.000 de ani
Să facem trimitere la originea est sau vest africană a lui Homo sapiens! După cum spuneam într-un articol precedent, nu toată lumea din mediul academic aplaudă modul în care s-au făcut săpăturile de acolo și, mai ales, rezultatele care au reieșit. Vorbim de faimosul sit de la Omo Kibish. În fapt, în toată Africa, fie aia de nord, fie aia subsahariană, există doar vreo șase situri în care avem presupuși indivizi din specia Homo sapiens mai vechi de 100.000 de ani. Și absolut toate sunt controversate. Inclusiv ăla de la Jebel Irhoud, din Maroc. O să spun doar în câteva cuvinte că situl e descoperit încă din anii `60. Este vorba despre o mină.
De atunci și până recent, indivizii fosili descoperiți acolo au fost considerați unii arhaici, ba chiar neanderthalieni. Absolut toate datările realizate de-a lungul timpului au indicat o vârstă maximă a celor mai vechi fosile de 160.000 de ani. Una singură, de dată recentă, și nu chiar cea mai sigură, arată vârsta de 300.000 de ani. De ce s-a mers doar pe asta? Aș putea să mă lansez în câteva ipoteze, dar nu e cazul.
Apoi, mult mai bine documentate decât siturile din Africa, sunt cele din Israel, de la Qafzeh și Skhūl, care arată episoade de locuire a lui Homo sapiens, pe vreo 30.000 de ani. Mai precis, de acum vreo 90.000 de ani, până acum vreo 120.000 de ani. Apoi, mai e situl de la Misliya, tot Israel, unde ai Homo sapiens de circa 200.000 de ani, cu patalamaua la mână.
Partea și mai interesantă este că indivizii ăștia din Israel au o cultură materială care nu se regăsește neam pe teritoriul Africii. Este vorba de musterianul levantin. Așa îi zice culturii. În schimb, se regăsește din plin la Omul de Neanderthal care trăia și el tot pe acolo, adică prin Orientul Mijlociu. Iar ipoteza Out of Africa nu prea face referire la ăștia decât, cel mult, ca la tentative eșuate de a părăsi Africa a lui Homo sapiens. O fi! Dar de ce și-au uitat ăia cultura materială din Egipt și până în Israel, adică pe vreo 400 de kilometri, asta nu se mai spune.
O altă hibă a ipotezei Out of Africa e cea care face referire la studiul genetic care vorbește despre Eva mitocondrială
O să mai arunc doar așa, ca o idee, fosilele confirmate inclusiv de oamenii de știință din Occident, descoperite la Fuyan, China. Acolo avem tot Homo sapiens, tot cu acte în regulă, la 120.000 de ani. Minim. Există o sumedenie de alte situri acolo care arată indivizi și mai vechi. Dar despre ei se vorbește foarte puțin. Poate vom face un articol cu un inventar complet a ceea ce e acolo.
Până atunci, mai subliniem o hibă a ipotezei Out of Africa. Iar asta face referire la studiul ăla genetic care vorbește despre Eva mitocondrială. Ei bine, în caz că nu știați, el a fost făcut inițial în 1987, ca parte a tezei de doctorat a unei tinere pe nume Rebecca L. Cann.
Problema cu el, ridicată de mulți specialiști, pe lângă faptul că genetica nu era chiar așa dezvoltată la vremea aia, a fost că a avut în vedere un eșantion de 147 de persoane. Puțin. Foarte puțin. În fapt, niște calcule matematice simple arată că, raportat la numărul de persoane de pe glob și la posibilele combinații genetice, ar fi avut de ales dintr-un număr de variante de 10 la puterea 267. Rebecca a ales una singură.
Chiar cercetătoarea amintită a revenit asupra problemei și a subliniat că nu este vreun postulat ceea ce a spus ea. Dimpotrivă. Există hibe iar ideea că a existat o singură femeie acum vreo 120.000 de ani e de-a dreptul aberantă. Au existat mult mai multe și înainte, și în timpul ei. Ea a reușit doar să transmită cu cel mai mare succes niște gene. Și nici asta nu e foarte sigur. În fine, o lăsăm așa pe asta.
În ce privește diferența dintre cele două ipotetic ieșiri din Africa, se pare că lumea nu observă diferența uriașă de aproape 2 milioane dintre ele. O întrebare logică ar fi: de ce s-au oprit ăia din migrații în tot timpul ăsta? Ce i-a împiedicat să meargă peste tot, să facă schimb de gene, să exploreze? Răspunsul e simplu, nu i-a împiedicat nimic, au făcut-o bine merci. Cât despre ipoteza Out of Africa 2, sincer, mai trebuie lucrat la ea. Subiectul e mult mai profund, și are aspecte mult mai detaliate. Nu avem cum să le trecem pe toate aici că nu mai terminăm nici poimarți. Dar e bine de știut, chiar și așa, în doze mici, că e bine să fiți puțin sceptici și, dacă se poate, să primiți orice informație cu un zâmbet.
Bibliografie:
• Cann, R. L., Stoneking, M., Wilson, A. C., 1987, Mitochondrial DNA and human evolution, Nature, nr. 325, p. 31-36
• Bednarik R. G., 2013, African Eve: Hoax of Hypothesis?, Advances in Anthropology, Vol.3 No.4, p. 216-228
• Klein G. R., 1999, The human career, 1 ed., Ed. University of Chicago Press, 840 p., ISBN 978-022643963
• Maddison D. R., 1991, African Origin of Human Mitochondrial DNA Reexamined, Systematic Zoology, nr. 40(3), p. 355–363
18
14
