Scandal uriaș legat de descifrarea unei scrieri vechi de 4.000 de ani ● Mai cade un secret al piramidelor ● Mai lăsați telefoanele că îmbătrâniți cu ele în mână! ● Oamenii nici nu mai știu când sunt hărțuiți sexual
Scandal uriaș legat de descifrarea unei scrieri vechi de 4.000 de ani
Descifrarea unui sistem de scriere vechi de peste patru milenii ar trebui, în mod normal, să fie o știre pozitivă. Adică, nu e ca și cum ai face asta în fiecare zi. Se pare însă că lucrurile nu stau chiar așa.
Este vorba despre descifrarea elamitei liniere, un sistem de scriere folosit prin sudul Iranului, între 1.800 î.Hr. și 2.300 î.Hr. Cel puțin asta afirmă specialiștii din Franța și Iran care semnează un studiu publicat în revista de specialitate „Journal of Assyriology and Near Eastern Archaeology”. Ei, ce-au făcut oamenii ăștia? Au folosit opt vase de argint pe care erau încrustate texte din astea elamite, le-au comparat cu scrierea cuneiformă care exista cam prin aceeași perioadă și au încercat să descopere numele unor personalități cunoscute din vremea aia. Cam ce a făcut și Champollion cu hieroglifele egiptene.
Ei zic că le-a ieșit, că au descifrat 96,3% dintre cele aproape 300 de semne care formează scrierea amintită, și că pot citi aproape integral textele de atunci. Toate bune și frumoase până aici.
Problema ar fi că au apărut contestatarii, ba și poliția de patrimoniu. Pe de o parte există opinia că unele dintre artefactele folosite ar putea fi niște falsuri.
Cum ar veni, au descifrat pe naiba, că scrierea lor nici măcar nu seamănă cu proto-elamita, cum ar fi fost normal să fie. Pe de altă parte, se discută proveniența celorlalte. Adică, ele vin de la doi colecționari privați, un iranian și un norvegian, ambii anchetați în trecut pentru trafic ilegal cu obiecte de patrimoniu și tot felul de alte șmecherii. În fine, ați prins ideea. Vrei să faci un bine și dai în altele. Acum, ce or fi descifrat băieții ăia și ce nu rămâne să descifreze și poliția.
Mai cade un secret al piramidelor
Se pare că azi e ziua în care avem informații interesante mai mult dinspre partea de arheologie. Dar asta nu e rău deloc. Și, uite, zic niște egiptologi într-un studiu din PNAS că s-au prins în sfârșit cum cărau egiptenii anticii ditamai magaoaiele de pietre, unele și de două tone bucata, de la Nil și până la faimoasele piramide de pe Platoul Giza. Nu de alta, dar erau totuși vreo șapte kilometri, suficient de buni ca să scoată sufletul din tine.
Ei bine, se pare că egiptenii ăia erau mai deștepți decât cred unii. Mai precis, au săpat un canal de la Nil și până la botul calului, adică fix lângă piramide, unde aduceau blocurile de piatră cu vasele. Simplu și eficient. Ce fusese greu se rezolvase. De acolo doar luai pietrele, țuști cu ele pe mal și apoi direct la piramidă.
Ca să fie toată lumea mulțumită, canalul ăla se numea Cheops (sau Khufu), pentru că așa îl chema pe faraonul care ordonase construcția lui... Cheops sau Khufu. Că egiptenii făcuseră o treabă bună, nu una de mântuială, reiese din faptul că toată construcția a rezistat circa 1.200 de ani, până prin timpul lui Tutankhamon, atunci când dispar urmele canalului. La câte probleme avea ăsta pe cap, numai de canale artificiale nu îi mai ardea lui.
Ah, am uitat fix partea tehnică! Cum și-au dat seama specialiștii de revelația asta. Păi, prin analiza polinică a nivelului sedimentar din perioada respectivă. A reieșit că pe acolo pe unde acum e doar deșert creșteau plante acvatice, unele pe care le găsești și azi pe malul Nilului. Și cum albia Nilul se știe pe unde era acum 4.000 de ani, rezultă că o construcție artificială a fost adăugată. Odată cu Tutankhamon, zona aia devine aridă, deci... adios muchachos. Simplu, nu?
Mai lăsați telefoanele că îmbătrâniți cu ele în mână!
Dacă nu ați trecut încă de vârsta senectuții, dar arătați de parcă ați fost mumificați odată cu Tutankhamon, apropo de știrea de mai sus, să știți că de la telefoane vi se trage. Mă rog, de la telefoane, de la televizor, calculator și alte dispozitive de genul ăsta.
Expunerea la lumina emisă de aparatura menționată vă îmbătrânește celulele pielii, stratul adipos, vai de voi ce vă face, că nici nu putem să scriem că v-ați îngrozi. Dar ideea ați prins-o. La concluzia asta au ajuns niște cercetători americani, concluzie pe care au scris-o într-un studiu publicat în revista Frontiers of Aging.
Ei au făcut niște teste pe musculițe de oțet, drosofile cum s-ar zice, și au observat că, expuse intens la lumină din asta albastră, muștele respective arătau de parcă erau bătrâne și bolnave de dambla, adică fix ca voi când stați ore în șir cu telefonul în față. Soluția e una singură la problemele astea și e aia din titlul știrii.
Oamenii nici nu mai știu când sunt hărțuiți sexual
Cei mai mulți dintre angajați nu reușesc să își dea seama dacă sunt sau nu hărțuiți sexual la locul de muncă, ne spune un studiu din Personnel Psychology, o revistă de profil cum ar veni. Cercetătorii care s-au apucat de treabă au umblat prin mai multe companii americane și le-au prezentat angajaților șapte cazuri ipotetice care, zic ei, s-ar încadra la hărțuire sexuală. Rezultatul a fost că doar 6% au identificat corect toate cazurile, 25% au identificat cel mult două, iar restul au fost pe la mijloc.
Urmează sfaturi folositoare pentru oameni, cum că ar trebui să se implice mai mult departamentul de HR, să îi ajute pe angajați să conștientizeze, și altele asemenea. Problema nu ar fi că oamenii nu reușesc să identifice cazurile propuse de ăia. Problema e că habar nu mai are nimeni ce poate fi încadrat la asta sau nu. Spre exemplu, cazul sportivei de doar 16 ani pe care a luat-o tat`su în brațe de fericire și i-a pus mâna pe fund. Mă rog, și antrenorul a făcut la fel, dar parcă ceva mai cu perdea. A sărit comunitatea că e comportament indecent.
Acum, nici nu știi ce să mai zici, că problema e complicată tare. Dacă fiu`meu a făcut drăcării aseară de era cât pe ce să ia o palmă la fund de la maică`sa, intră tot la categoria asta? Era cât pe ce, dar nu a luat-o că intra și la violență domestică. Am întrebat, n-am dat cu apă fiartă. Cred că trebuie mai bine să discut cu HR-ul.
2
14
