Taikonauții au reușit că cultive orez în spațiu ● Te ia cu călduri când vezi ce ne rezervă viitorul ● Ce se mai mânca prin Neolitic, acum 6.000 de ani? ● Primatele de la Zoo și-au schimbat comportamentul pe timpul pandemiei
Taikonauții au reușit că cultive orez în spațiu
Nu e ca și cum ar fi plantat câteva ha de porumb, dar tot e o mare realizare. Iar realizarea asta s-a petrecut în laboratorul spațial Wentian, primul din cele două laboratoare pe care chinezii și-au propus să le conecteze la stația spațială Tiangong. Între noi fie vorba, nu prea e prima dată când se cultivă orez în spațiu. Au mai făcut-o tot chinezii prin 2020, dar și niște studenți indonezieni pe Stația Spațială Internațională prin 2016.
Diferența este că, de data asta, taikonauții speră să obțină semințe de la orezul ăsta pe care să le aducă înapoi pe Terra, să le cultive și să vadă dacă nu cumva au apărut niscai mutații. Deci este un experiment în mai mulți pași. Toată ideea este că orezul, plantă de bază jos, pe Pământ, că e consumată de peste jumătate din populația planetei, va fi plantă de bază și sus, în spațiu, când se va purcede la călătorii spațiale. Sau când mutăm agricultura cu câteva etaje mai sus. Încă nu se știe clar, dar vom afla.
Deocamdată, chiar dacă nu se dezvoltă în condiții optime, plantele alea de orez cresc în parametri normali, din ceea ce spun chinezii. Două soiuri sunt sub observație. Unul a cărui plantă ajunge la 30 de cm, și altul care e mai pitic, undeva pe la doar 5 cm. Pe lângă orez, taikonauții au mai sădit și niște specii de flori, tot pentru a observa apariția posibilelor mutații genetice. Dacă nu apar mutații, ne-am scos. Putem spune că am făcut primii pași importanți spre prima strachină de pilaf spațial.
Te ia cu călduri când vezi ce ne rezervă viitorul
De bine ce chinezii testează culturile spațiale de orez, că or ști ei ce-or ști și nu ne spun nouă, ceva mai jos o să fie penurie. Asta ne-o spun specialiști din vreo 20 de țări într-un studiu publicat în revista Reviews of Geophysics. Astfel, pe principiul „nicio zi din cele șapte fără un pomelnic de știri despre încălzirea globală”, suntem anunțați că în Orientul Mijlociu și zona de est a Mării Mediteraneene, adică de prin Grecia și până prin Egipt, va fi rău de tot.
Estimează cercetătorii amintiți că numai în secolul ăsta temperaturile medii vor crește cu cel puțin 5 grade Celsius, ceea ce se traduce prin dispariția principalelor surse de apă potabilă, respectiv dispariția surselor de hrană pentru peste 400 de milioane de oameni. Numai dispariția deltei Nilului, pe fondul creșterii nivelului Mării Mediterane și salinizarea zonei de acolo, va însemna dispariția uneia dintre cele mai importante surse de hrană din nord-estul Africii. Nici nu mai pomenim de celelalte efecte, că nu prea o să mai poată locui nimeni pe acolo.
La final, studiul ăla ne mai spune ce ne spun cam toate. Adică trebuie luate măsuri imediate, că se cam alege praful. Până acum, Acordul de la Paris care a intrat în vigoare în anul 2016, și care prevede limitarea creșterii temperaturilor globale la 2 grade Celsius până la finele secolului, ar fi fost mai mult pe hârtie. În realitate, vedeți și voi ce zic ăștia.
Ce se mai mânca prin Neolitic, acum 6.000 de ani?
În caz că vă măcina întrebarea asta vitală, iată că o echipă de cercetători de la Universitatea din Bristol vine să vă răspundă prompt și conștiincios. Astfel, într-un studiu publicat în Nature Communications, arheologii amintiți susțin că au descoperit urme ale dietelor preistorice, asta pe vase de ceramică păstrate deosebit de bine în mai multe situri subacabvatice din zona costieră a Scoției.
A reieșit că oamenii din vremea respectivă, adică acum vreo șase milenii, consumau cereale, inclusiv grâu, ceea ce nu e vreo mare revelație că de aia era perioada neolitică, pentru că inventaseră ăia agricultura. Interesant este că specialiștii au putut identifica, studiind lipidele absorbite de ceramică, și cum găteau ei cerealele respective.
Mai exact, foloseau vase de diferite mărimi pentru rețete variate. În vasele de mai mici dimensiuni se prepara terci din cereale și lapte. În vasele ceva mai încăpătoare se gătea un fel de tocană, tot din cereale, dar care conținea și produse de origine animală. Ca să fim sinceri, nici asta nu e vreo mare descoperire, că rețetele astea s-au descoperit mai peste tot pe unde există situri neolitice. Nici oamenii ăia nu ajunseseră până acolo cu rafinamentul ca să gătească tort vienez.
Ce li se pare însă curios arheologilor britanici este că au descoperit urme de grâu, deși pe acolo se cultiva în general orz. Cine poate ști? Faptul că oamenii făceau schimburi între ei de zeci de mii de ani ar putea fi un indiciu. În fine, și dacă nu v-am rupt gura cu știrea asta, măcar v-am dat o idee ce să gătiți în caz că n-aveați idei.
Primatele de la Zoo și-au schimbat comportamentul pe timpul pandemiei
Efectele pandemiei COVID, și când spunem efecte ne gândim în special la restricții, interdicții, blocaje și altele, au afectat inclusiv primatele, ne spun niște cercetători englezi pe prin Nottingham, Wolverhampton și Newport. Faptul că oamenii au avut interdicție de a mai vizita grădinile zoologice s-a răsfrânt și asupra comportamentului primatelor.
Spre exemplu, cimpanzeii nu au mai avut poftă de mâncare. Gorilele și cimpanzeii bonobo au ales să se retragă și să petreacă timpul de unii singuri. Ce e și mai grav, babuinii nu au mai făcut sex, dar asta s-a remediat când au venit din nou vizitatorii. Să nu fim înțeleși greșit, babuinii tot între ei au consumat relațiile, dar cu mai mult entuziasm după încheierea restricțiilor, de parcă ar fi știut ei ceva dar nu puteau să spună.
Prin urmare, e clar că și primatele au fost afectate de lipsa vizitatorilor și de alte efecte ale pandemiei. După cum am menționat deja, nu au putut să spună, dar au arătat asta. Dacă ar fi putut vorbi, mare minune să nu fi zis babuinii ăia ceva despre Bill Gates, 5G, vaccinuri care supun planeta sau alte chestiuni care îi enervează pe ei.
Sursa foto: Dreamstime.com
