Urmele a două inundații catastrofale, descoperite pe Marte ● Să fii singur și trist e mai dăunător decât fumatul ● Consumul moderat de cafea crește longevitatea ● Plesiosaurus care nu e plesiosaurus
Urmele a două inundații catastrofale, descoperite pe Marte
Zhurong, roverul chinezesc care și-a început misiunea marțiană în anul 2021, a transmis recent informații legate de existența a două inundații de proporții care s-au petrecut în emisfera nordică a Planetei Roșii.
Roverul este dotat cu un radar care, prin intermediul undelor radio, poate obține informații de la adâncimi de până la 100 de metri în solul marțian. Astfel, chiar dacă nu a descoperit apă, așa cum sperau chinezii, radarul a identificat niveluri sedimentare neobișnuite, care trădează două episoade catastrofale din trecutul geologic al planetei.
Primul nivel, situat între 30 și 80 de metri adâncime, prezintă un conglomerat de roci, în care cele mai mari se află la bază, iar cele de mici dimensiuni se află deasupra lor. Dublat de lipsa dovezilor care ar indica o activitate vulcanică, acest tipar a fost tradus ca rezultat al unei inundații majore care s-a petrecut acum cel puțin trei miliarde ani. Cel de al doilea nivel luat în discuție, poziționat între 10 și 30 de metri adâncime, prezintă un tipar similar, și se estimează că ar fi rezultatul unei alte inundații, petrecută acum aproximativ 1,6 miliarde de ani.
Interesant este că apa sub formă lichidă, din datele de care dispunem în prezent, ar fi dispărut de pe Marte acum cel puțin 3,5 miliarde de ani. Datele oferite de Zhurong indică însă o situație diferită. Din estimările specialiștilor, volumul de apă dislocat în fiecare din cele două episoade a depășit 57.000 de kilometri cubi. Ca o comparație, Marea Caspică deține un volum de circa 78.000 de km cubi de apă.
În concluzie, China tocmai rescrie din temelii ceea ce știam despre Planeta Roșie. Cum ne anunță și ei, rămâneți pe planetă, fiți atenți la ce urmează, urechile ciulite, că ăsta nu a fost decât primul pas, vor urma alții și mai și!
Să fii singur și trist e mai dăunător decât fumatul
Aceasta este concluzia unui studiu realizat de o echipă mixtă, chinezo-americană, publicat recent în revista de specialitate Aging-US. Cercetătorii au analizat datele a nu mai puțin de 11.914 cetățeni chinezi, toți adulți, pentru a observa ce anume accelerează procesul de îmbătrânire la aceștia.
A reieșit că procesul cu pricina intervine mai devreme la fumători, consumatori de alcool, respectiv la persoane care dezvoltă probleme pulmonare sau cardiace. Cel mai interesant aspect al studiului a fost acela care a indicat că îmbătrânirea prematură este accelerată în cazul persoanelor cu un stare mentală vulnerabilă.
Mai exact, sentimentele de inutilitate, de nefericire, au un rol major în accelerarea procesului de îmbătrânire prematură, chiar mai accentuat decât în cazul fumătorilor. Alți factori care induc îmbătrânirea sunt reprezentați de singurătate. Ce au vrut specialiștii să sublinieze cu toate datele astea este că partea cea mai importantă în tot procesul îmbătrânirii stă în mintea, dar și în obiceiurile, fiecărui individ.
Aspectele practice pentru prevenirea îmbătrânirii, respectiv ce e de făcut pentru a încetini toate astea, nu ni se mai explică. Cel mult, se pot deduce. Nu mai beți și nu mai fumați ca disperații, faceți sport și alte activități benefice! Cât despre a nu mai fi trist, sincer, ăsta e cam cel mai inutil sfat pe care ți-l poate cineva. De parcă tu nu ai ști deja asta.
Ce iar nu se spune în studiu este că jurnaliștii se află în una dintre grupele cu cel mai ridicat grad de risc. Spre exemplu, muncești de te taie năplăielile ca să te documentezi, să scrii lucruri interesante și folositoare pentru oameni, și vine unul și comentează că ești „o babă dereglată neuronal”, că nu îi place lui/sau ei materialul. Păi nu te întristezi? Nu ți-a mâncat ăla câțiva ani din viață? Vii june prim la muncă și pleci de acolo arătând de parcă ai fi de-un leat cu Matusalem? Și cică să nu fii trist. Să i-o spună lui mutu`.
Consumul moderat de cafea crește longevitatea
Dacă americanii și chinezii ne spun să nu mai fumăm și să fim fericiți ca să nu îmbătrânim prematur, cercetătorii australieni de la Institutul pentru Tratarea Diabetului, din Melbourne, ne învață cum să trăim mai mult. Cum? Simplu, beți două cești, hai trei, de cafea pe zi! Dar să fie mititele.
Studiul, publicat în revista European Journal of Preventive Cardiology, susține că o doză moderată de cafea reduce riscul de boli cardiovasculare și, implicit, numărul deceselor. Oamenii de știință au ținut sub observație 449.563 de subiecți, cu o vârstă medie de 58 de ani, timp de 12,5 ani. Evident, au trebuit să țină cont de obiceiurile fiecăruia, respectiv fumători, consumatori de alcool etc. și să îi împartă în diferite grupe de risc.
A reieșit că doza cea mai eficientă din punct de vedere al prevenirii afecțiunilor cardiace a fost de 2-3 cești de cafea pe zi, indiferent dacă vorbim despre cafea decofeinizată, de cafea măcinată sau cafea instant. Asta înseamnă că dacă vă apucați să beți ca Balzac, circa 40-50 de căni de cafea zilnic, apoi să mâncați zațul cu lingura, nu aveți nicio șansă să trăiți cât cioara ba, dimpotrivă, să vă găsească vecinii cu ghearele în sus, țepene, ca pe faimosul scriitor francez. Ce e mult strică.
În concluzie, subliniază autorii studiului, „consumul zilnic al unei cantități reduse, chiar moderate, de cafea nu trebuie descurajat, ci privit ca un comportament sănătos pentru inima voastră”. Asta zice știința, asta zicem și noi. Ah, să nu uităm, cafelele alea să fie fără țigară căci, în cazul ăsta, v-ați cam agitat degeaba.
Plesiosaurus care nu e plesiosaurus
Prin 1995, paleontologii de la muzeul de profil din Wyoming, SUA, au descoperit scheletul parțial al unui plesiozaur, într-un depozit geologic datând din Cretacic, adică perioada de acum 101-66 de milioane de ani. Toate bune și frumoase. Nu să cazi pe spate de fericire, că plesiozauri se găsesc cu ghiotura, pe toate drumurile, dar totuși... Apropo, pentru cei care nu știu, plesiozaurii sunt, sau au fost, niște reptile marine (nu dinozauri), unele dintre cele mai longevive forme de viață din Mezozoic. Au apărut în Triasic, acum peste 200 de milioane de ani, și au dispărut la finalul Cretacicului, laolaltă cu dinozaurii.
Problema a intervenit recent, când s-a gândit ei să îl și clasifice cumva. În fond, nu ar fi vreo mare filosofie. Plesiozaurii se împart în două grupe, cei cu gâtul lung și cei cu gât scurt și fălci similare crocodililor de azi. Cât de greu poate fi? Ei, uite că în cazul de față a fost, că animalul nu era nici cal, nici măgar. Mai exact, avea trăsături de la ambele grupuri, respectiv gât lung dar și fălci de crocodil.
Concluzia nu a fost decât una singură anume că tocmai s-a descoperit o specie de reptilă marină, complet necunoscută până acum. Botezat sugestiv Serpentisuchops pfisterae, care înseamnă fix ce se aude, animalul a fost descris ca o adaptare locală a plesiozaurilor. Ce este și mai interesant este că S. pfisterae ăsta trăia alături de plesiozaurii normali, așa cum îi știe toată lumea. Tocmai de aici ineditul și marele semn de întrebare evolutiv pe care îl au de rezolvat paleontologii. Respectiv, de ce a evoluat el pentru a avea trăsături de la ambele grupuri?
Sursa foto: profimediaimages.ro
3
0
