Cum ne-a schimbat pe toți și cum resimțim și azi efectele Marii Ciume din secolul al XIV-lea ● Scandal uriaș după ce americanii au creat un hibrid Covid-19 în laborator ● Cercetătoarele care publică studii de fizică sunt mai puțin citate decât bărbații ● Ca să eviți sedentarismul ai nevoie doar de prieteni activi
Cum ne-a schimbat pe toți și cum resimțim și azi efectele Marii Ciume din secolul al XIV-lea
Marea Ciumă, Ciuma Neagră sau Marea Moarte, după cum a rămas cunoscut în istorie valul de ciumă bubonică din secolul al XIV-lea, a avut și are efecte până astăzi. Mai mult, ne-a schimbat pe noi, oamenii, din punct de vedere evolutiv și a dus la probleme de sănătate care se resimt și în prezent.
Cel puțin asta se susține într-un studiu publicat în revista Nature și semnat de o echipă internațională de specialiști. Și, zice studiul, oamenii ăștia de știință au vrut să afle dacă și ce schimbări a produs ciuma bubonică în rândul supraviețuitorilor și a urmașilor acestora.
Pentru asta, ei au analizat scheletele a peste 500 de indivizi proveniți din trei perioade istorice: anterior Marii Ciume, contemporani și post eveniment. A reieșit că indivizii care prezentau un set identic de copii ale unei gene numite ERAP2 au avut șanse cu circa 50% mai mari decât restul ca să supraviețuiască. Cum ar veni, asta i-a ajutat pe ei să treacă mai departe și, fiind o mutație benefică, s-a transmis și urmașilor, ca să îi facă mai rezistenți.
Partea proastă, spun cercetătorii, este că mutația a venit cu niște costuri. Respectiv, ne-a modificat genomul și ne predispune azi la afecțiuni imunitare, boala Crohn sau artrita reumatoidă. Asta ca exemplu. Una peste alta, schimbarea era inevitabilă. Și cu mutație și fără nu se putea. Acum, tot ce putem face este să învățăm cum astfel de evenimente din trecut ne influențează viața în prezent, și cum putem preveni astfel de episoade.
Scandal uriaș după ce americanii au creat un hibrid Covid-19 în laborator
O echipă de cercetători de la Universitatea din Boston a creat în mediu artificial un hibrid Covid-19, adăugând proteine de la varianta Omicron la virusul original. Iar asta a dus la o mortalitate de 80% în rândul șoarecilor de laborator infectați cu noua variantă.
Evident, au apărut imediat voci care au contestat experimentele celor de la Boston și care au susținut că numai de o variantă și mai letală a virusul Covid nu duceam noi lipsă în momentul ăsta. Savanții se apără însă și spun că nu a înțeles lumea bine.
De fapt, ei au creat o variantă mai puțin letală, având în vedere că virusul original, ăla din Wuhan, a dus la o mortalitate de 100% în rândul cobailor. Ce au vrut ei de fapt a fost să vadă cum anumite mutații pot ajuta varianta Omicron să evite imunitatea oferită de vaccinuri și totuși să producă infecții mai puțin severe.
Apoi, susțin cercetătorii, cobaii răspund oarecum diferit față de oameni. Astfel, nu poate fi comparata rata mortalității la primii, cu efectele pe care le-ar putea avea la oameni. Concluzia, zic ei, este că s-au exacerbat niște informații și că totul a fost înțeles greșit. Prin urmare, varianta creată ei nu este neapărat una cu potențial letal la oameni. Acum v-ați liniștit, da?
Cercetătoarele care publică studii de fizică sunt mai puțin citate decât bărbații
O echipă de cercetători din SUA nu doar că s-a apucat să studieze peste 1 milion de articole de specialitate publicate de-a lungul ultimilor ani, ba să și publice rezultatul în revista Nature Physics. Iar concluzia lor este că femeile sunt discriminate pentru că sunt mai puțin citate decât bărbații.
Mai exact, un studiu este cu atât mai prestigios cu cât este citat de mai mulți autori în studiile lor ulterioare. Tocmai aici ar fi femeile discriminate. De ce? Pentru că bărbații sunt citați de 4,23% mai mult. Repet...4,23%! Nu 80%, nu 50%, 30%. Fix 4,23%!
Acum, sincer, lăsăm la o parte că procentul este unul infim. Dar, uneori, cred că treaba asta este dusă prea departe. Ca unul care chiar a avut de-a face cu n-șpe mii de studii de specialitate, singura problemă pe care o aveam era aia legată de pomelnicul de autori în care ăștia își trec toate pilele, toate neamurile și toate amicițiile, de trebuie să scrii ca disperatul câte o sută de mii de autori la un singur text bibliografic.
Ei, uite, dacă s-ar scrie un studiu care să analizeze cam câți autori sau autoare sunt trecuți în bibliografie absolut degeaba, pe ochi frumoși sau pentru simplu fapt că funcția lor împinge studiul mai departe, asta chiar ar fi de citit. Altfel, să o lase moartă cu discriminări din astea că îi râd și curcile.
Ca să eviți sedentarismul ai nevoie doar de prieteni activi
Nu știați cum să deveniți mai activi? Să nu mai stați pe canapea până începeți să luați forma ei? Soluția e mai la îndemână decât credeați. Aveți nevoie de prieteni activi ca să vă puneți și voi în mișcare. Pentru asta chiar s-a scris un studiu, publicat în PLOS ONE, nu oriunde.
Astfel, cercetători de la Universitatea Kean din New Jersey au creat niște modele matematice prin intermediul cărora să observe ce merge și ce nu în cazul sedentarismului. Iar modelele respective au arătat clar că lipsa interacțiunilor sociale duce la o scădere a activităților fizice și, ulterior, la sedentarism cronic.
Situația s-a schimbat atunci când în ecuație au apărut prietenii activi. Cu din ăștia prin preajmă începe toată lumea să se pună în mișcare. Partea proastă este ca datele astea sunt pur matematice. De aia mă și întrebam de ce, dacă de ani de zile mă trimite doar pe mine soția la piață, să car papornițe până fac hernie, nu a devenit și ea mai implicată în activități de genul ăsta. Dar, na, mie nu mi-a dat prin cap să și fac un studiu din asta.
Sursa foto. Dreamstime.com
4
4
