Cum puteți slăbi cu ajutorul nisipului purificat ● Pisicile se atașează de stăpânii lor, dar nu vor să o arate ● Cum se formează amintirile pe timpul somnului ● Jocurile video au efecte benefice asupra creierului
Cum puteți slăbi cu ajutorul nisipului purificat
Nu e chiar dieta la care s-ar aștepta omul de rând dar, susțin mai mulți cercetători din Australia și Irlanda, particulele de siliciu din nisipul purificat ar putea să ajute la pierderea în greutate. Cum ar veni, astfel de particule au rolul de a inhiba enzimele care ajută la asimilarea grăsimilor, a zahărului sau a amidonului care, în timp, vă fac să semănați cu omulețul Michelin.
Până acum, studiile au avut efecte pozitive la șoarecii de laborator. Mai exact, li s-a oferit o dietă bogată în grăsimi dar, în același timp, li s-au administrat și particule din alea de siliciu. La final, s-a putut observa o reducere a grăsimilor corporale. În anul 2020 s-au efectuat câteva teste și pe persoane care sufereau de obezitate și s-a observat o scădere a nivelului de colesterol și a glucozei din sânge.
Ce e și mai încurajator este că nu s-au raportat niciun disconfort abdominal. Acum, asta nu înseamnă că e bine ca, după masă, să ingerați și ca la vreo lopată de nisip pentru a arăta ca zeii olimpieni. Nu că nu ar prinde nemaipomenit pe deșertificările astea de azi. Autorii studiului apărut în revista Pharmaceutics susțin însă că, deocamdată, și-au dat seama că doar nanoparticulele de siliciu cu dimensiuni de 6-10 nanometri au dat rezultate bune.
Oricum, chiar și ei o spun că este nevoie de și mai multe teste până la oferirea unui rezultat 100% cert. Până atunci, asta e, rămâneți la dietă!
Pisicile se atașează de stăpânii lor, dar nu vor să o arate
Dacă ai vreo pisică în îngrijire, de cele mai multe ori ai impresia că e o profitoare care se gudură pe lângă tine doar când are nevoie de mâncare sau de scărpinat. Uneori nici atunci. Ba poți avea impresia că, adesea, te tratează ca pe sclavul ei, ceea ce nu e departe de adevăr.
Pisicile sunt însă foarte receptive la stăpânii lor, cu care creează o legătură puternică, susțin mai mulți specialiști francezi de la Universitatea Paris Nanterre care, iată, altceva mai bun de făcut nu au avut decât să publice un studiu pe tema asta în revista Animal Cognition.
Și spun ei, au testat 16 pisici ca să vadă ce și cum. Spre exemplu, pe pisici le-a durut în vârful cozii atunci când au auzit voci înregistrate ale unor străini. Dar au reacționat imediat când au auzit vocea stăpânului. Interesant este că reacțiile (ciulirea urechilor, dilatarea pupilelor sau agitație) au venit atunci când vocea stăpânului li se adresa direct.
Slabe reacții când stăpânul vorbea cu străini pe teme neutre sau când străinii le strigau pe nume. De asemenea, proprietarii de pisici nu conștientizează că, de multe ori, atunci când vorbesc cu pisicile lor, tind să își schimbe vocea. Ei bine, pisicile știu și reacționează la așa ceva.
Cum ar veni, informația vitală pentru umanitate din știrea asta este că pisicile nu sunt așa insensibile cu s-ar crede la o primă vedere. Ele vă iubesc, dar joacă dur ca să nu v-o luați în cap. Așa să știți.
Cum se formează amintirile pe timpul somnului
Că somnul are un efect important în înmagazinarea informațiilor în creier se știa de multă vreme, nu e vreo noutate. Ce nu se știa este modul în care se întâmplă toate astea. Mai nou, avem și un răspuns la întrebarea asta, răspuns publicat în revista PNAS de către mai mulți specialiști de la Universitatea Princeton, SUA.
Pentru a afla ce și cum, cercetătorii ăștia americani au creat un model computerizat care simulează legăturile neuronale. A reieșit că, în timpul somnului, mai exact în perioada de mișcare a ochilor (REM), hipocampul îi explică cortexului cerebral ce a învățat el nou în ziua respectivă. Cortexul cerebral, la rândul lui, preia informațiile și experiențele adunate peste zi și le transformă în amintiri de lungă durată.
Practic, o parte a creierului o învață pe alta, iar împreună lucrează la înmagazinarea informațiilor și transformarea lor în amintiri. Din datele obținute de specialiști, hipocampul reia aceste informații de mai multe ori pe noapte. În cazul în care acestea nu sunt repetate, există șanse mari ca ele să fie uitate. De asta, alternanța între somnul REM și somnul non-REM este una majoră în formarea memoriei pe termen lung.
Testul are însă și hibe și autorii recunosc asta. Ei spun că au fost luate în calcul doar variantele în care persoana care doarme este un adult cu un somn sănătos. Nu s-au verificat încă datele privitoare la persoanele care au dereglări de somn. De ce nu au dus și ei treaba până la capăt nu ni se mai spune. În fine, e bine și atât căci, știți cum se spune, nemulțumitului i se ia informația științifică gratuită.
Jocurile video au efecte benefice asupra creierului
Apropo de creier, să vezi și să nu crezi, dar un studiu american apărut recent în revista JAMA Network Open spune că jocurile video au efecte benefice asupra creierelor copiilor. Asta după ce am fost bombardați ani de-a rândul cu informații care susțineau că astea sunt răul de pe lume, că incită la violență, la lipsa empatiei și la tot felul de comportamente antisociale. De lipsa exercițiilor fizice nici nu mai pomenim.
Una peste alta, zic autorii studiului, testele efectuate pe mai bine de 2.000 de copii cu vârsta între 9 și 10 ani au arătat că ăia care joacă jocuri video cel puțin trei ore pe zi au abilități cognitive sporite față de cei care nu se joacă deloc.
Mai exact, părți ale creierului asociate cu atenția, memoria și reacțiile rapide sunt stimulate în cazul celor care au ars gazul cu jocuri video. Iar asta se traduce prin efecte neurocognitive măsurabile. Ca să nu dea în altele, specialiștii recunosc că nici prea multe ore petrecute în fața calculatorului nu sunt benefice pentru copii.
Apropo, ce e cel mai important, studiul a arătat că jocurile video sunt o modalitate mai bună de a folosi calculatorul, decât clipurile You Tube sau Tik Tok. Măcar în cazul primelor, te alegi cu ceva pozitiv.
Sursa fot: Dreamstime.com
0
3
