Mumia lui Ötzi, bărbatul preistoric înghețat în Alpi, ar putea fi doar una dintre multe altele ● Rapoartele cu privire la emisiile gazelor cu efect de seră au fost false ● Arheologii mexicani au fost nevoiți să îngroape la loc o descoperire de excepție
Mumia lui Ötzi, bărbatul preistoric înghețat în Alpi, ar putea fi doar una dintre multe altele
Din anul 1991, anul descoperirii mumiei înghețate unui bărbat de acum 5.300 de ani, au fost admise zeci de ipoteze cu privire nu doar la modul în care a decedat acesta ci, mai ales, la modul în care trupul său a fost perfect conservat timp de atâtea milenii.
Ipoteza general acceptată a fost aceea care susținea că bărbatul a fost congelat natural la scurtă vreme după moarte, iar trupul său a fost prins într-o veritabilă capsulă de gheață, acolo unde a rămas relativ nemișcat timp de peste cinci milenii, dată fiind configurația reliefului montan. Descoperirea ar fi fost posibilă numai datorită creșterii temperaturilor și a topirii gheții în care Ötzi fusese prins.
Un nou studiu realizat de cercetători din Norvegia, Suedia și Austria neagă însă toate aceste supoziții. În fapt, se arată în studiul publicat în revista de specialitate The Holocene, singura parte adevărată din tot ce s-a spus până acum este cea legată de modul în care a murit individul. Conform noilor date, Ötzi a fost ucis pe timpul primăverii, nu toamnei, așa cum se crezuse inițial.
Iar asta face puțin probabilă o congelare rapidă a sa. Apoi, există dovezi certe care arată nu doar că trupul bărbatului preistoric a fost înghețat și decongelat de nenumărate ori de-a lungul timpului, ci și că a fost acoperit de apă în repetate rânduri. În plus, el ar fi fost purtat de ape, în perioadele de dezgheț, departe de locul în care a fost ucis, contrar ideilor propuse până acum.
Astfel, probabilitatea ca și alți indivizi să fi avut aceeași soartă crește exponențial. În concluzie, pe fondul creșterii temperaturilor globale și a topirii ghețarilor, foarte posibil să avem și alte surprize de acest gen.
Rapoartele cu privire la emisiile gazelor cu efect de seră au fost false
O nouă strategie de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră a fost prezentată cu ocazia Conferinței Internaționale pentru Mediu COP27 de la Cairo. Proiectul, care este coordonat de mai multe instituții de cercetare, folosește inteligența artificială pentru a analiza datele oferite de la peste 300 de sateliți și mii de senzori tereștri sau maritimi. Astfel, el ține sub observație peste 70.000 de puncte considerate critice în ceea ce înseamnă emisiile de gaze.
Din primele date oferite de cercetători, emisiile de gaze cu efect de seră rezultate în urma activităților petroliere și de extracție a gazelor naturale sunt de trei ori mai ridicate decât s-a raportat oficial. Astfel, cei mai mari 14 poluatori ai lumii privin din această industrie. Pe primul loc în acest top nedorit se află Bazinul Permian din Texas, locul unora dintre cele mai mari câmpuri petrolifere ale lumii.
Oficiali ai Agenției Internaționale pentru Energie au declarat, la rândul lor, că nivelul de metan eliberat în atmosferă numai în urma activităților din industria petrolieră a fost similar cu cel cantității totale de gaz folosite în Europa. Toate aceste informații au fost puse la dispoziția publicului larg, gratuit, pe site-ul climatetrace.org, a anunțat fostul vice președinte american, Al Gore, unul dintre inițiatorii proiectului amintit.
Arheologii mexicani au fost nevoiți să îngroape la loc o descoperire de excepție
Atunci când au construit faimoasa lor capitală, Tenochtitlan, aztecii au realizat o serie de diguri și căi navigabile pentru a preveni inundațiile, o dovadă de măiestrie inginerească pe care noii ocupanți ai orașului, conchistadorii spanioli, nu au înțeles-o la momentul respectiv. Astfel, ei au distrus cea mai mare parte a construcțiilor aztece în primii ani ai ocupației.
Pe măsură ce inundațiile au început să îi afecteze, spaniolii au realizat că, totuși, un astfel de sistem de drenaj este imperios necesar. Astfel, ei au demarat construcția unui grandios proiect de acest gen, botezat Albarradón de Ecatepec, care măsura peste patru kilometri lungime. Ce este și mai interesant, este că întregul sistem de tuneluri a fost realizat cu ajutorul a mii de indigeni.
Iar ceea ce au descoperit arheologii este tocmai o frântură din acest sistem de drenaj. Mai exact, un tunel a cărui inspirație este clar una spaniolă, dar în care au fost identificate glife cu motive aztece, lăsate de lucrătorii din orașele din apropiere.
Dincolo de unicitatea acestei descoperiri, arheologii au anunțat că vor fi nevoiți să o acopere la loc cu pământ pe o perioadă nedeterminată. Motivul? Lipsa fondurilor pentru întreținere, conservare și prezentare, totul pe fondul crizei economice generate de pandemia COVID care a lovit puternic această țară.
Sursa foto: dreamstine.com
0
1
