Sute de mii de tone de bacterii sunt eliberate anual de topirea ghețarilor ● Seceta din China ar putea avea efecte mai grave decât cele provocate de pandemia Covid ● Artefacte ale faraonului Tutankhamon au fost găsite după un secol de la descoperirea acestuia
Sute de mii de tone de bacterii sunt eliberate anual de topirea ghețarilor
Pe măsură ce rapoartele cu privire la topirea ghețarilor au apărut în număr tot mai mare în ultima perioadă, scenariile catastrofale în care bacterii străvechi revin la viață pentru a crea veritabile apocalipse epidemiologice au început să se înmulțească precum ciupercile după ploaie.
Pentru a afla cât adevăr există în astfel de supoziții, o echipă de cercetători de la Universitatea din Copenhaga a cules mostre din ghețari din America de Nord, Europa și Groenlanda, iar rezultatul l-au publicat în revista Communications Earth & Environment.
Conform datelor obținute, cantitatea de bacterii eliberată de topirea ghețarilor este uriașă. Zeci de mii de bacterii se regăsesc în fiecare mililitru de apă. Iar asta înseamnă că, la un calcul matematic, circa 650.000 de tone de bacterii sunt eliberate din ghețuri în fiecare an. Iar tot acest proces va continua pentru aproape 80 de ani, moment în care ghețarii vor fi dispărut.
Partea bună este că, deși nu a analizat individual bacteriile pentru a vedea dacă există unele care ar putea afecta sănătatea oamenilor, aceasta dispar, în marea lor majoritate, odată ce sunt expuse la lumina solară. Astfel, pericolul unei catastrofe epidemiologice rămâne unul extrem de redus. Asta, chiar și dacă s-ar afla printre ele unele cu potențial de a infecta gazde umane. Partea proastă este că bacteriile colectate din mostrele de apă tind să absoarbă energie solară, iar asta nu face decât să sporească efectele încălzirii în emisfera nordică.
Seceta din China ar putea avea efecte mai grave decât cele provocate de pandemia Covid
China s-a confruntat anul acesta cu o secetă record, iar specialiștii estimează că efectele acesteia ar putea fi unele devastatoare la nivel global. Chiar dacă autoritățile chineze au întreprins măsuri fără precedent pentru a asigura necesarul de apă atât pentru consumul casnic, cât și pentru agricultură și industrie, toată lumea se întreabă ce s-ar întâmpla dacă perioadele de secetă prelungită ar deveni un fenomen anual.
Practic, estimările specialiștilor arată că, până în anul 2030, capacitatea Chinei de a asigura necesarul de apă se va reduce cu 25%. Iar această reducere va avea efecte globale, cu mult mai grave decât pandemia Covid sau războiul ruso-ucrainean.
În prezent, China este unul dintre principalii exportatori de alimente al lumii, de energie sau de materiale necesare activităților industriale. Faptul că toate aceste domenii au nevoie de apă sau de energie, lipsa acestora ar putea provoca reacții în lanț, cu efecte negative pentru întreaga planetă. Un alt aspect pe care cercetătorii îl iau în calcul este acela al întreruperii aprovizionării globale cu metale rare necesare producerii bateriilor vehiculelor electrice, al materiei prime pentru celule fotovoltaice sau pentru turbinele eoliene, China fiind lider global în aceste domenii.
Ar fi vorba de un efect de domino cu implicații severe pentru toate marile economii ale lumii. Deși riscul este unul iminent, autorii studiului susțin că măsuri de prevenție încă pot fi luate, dar trebuie să fie implementate într-un timp cât mai scurt. De la regularizarea consumului de apă, la creșterea importurilor și până la schimbarea culturilor și a tehnicilor folosite în agricultură, soluții care să ofere o oarecare stabilitate economică încă pot fi luate. Totul depinde de eforturile Chinei, dar și de cele al comunității internaționale care trebuie să conștientizeze acest pericol.
Artefacte ale faraonului Tutankhamon au fost regăsite la un secol de la descoperirea acestuia
Mormântul faraonului Tutankhamon a fost descoperit în luna noiembrie a anului 1922, exact acum un secol. Deși s-a spus că era vorba de singurul mormânt intact al vreunui faraon, în realitate acesta fusese jefuit de două ori la scurtă vreme după moartea acestuia. Chiar și astfel, mormântul lui Tutankhamon a oferit cea mai amplă colecție de artefacte descoperită vreodată într-un asemenea context.
Și totuși, obiecte scoase la lumină în anul 1922 au dispărut la scurtă vreme după momentul descoperirii. Howard Carter, arheologul britanic care a condus cercetările care au dus la identificarea mormântului, a petrecut 10 ani catalogând și fotografiind obiectele din mormântul faraonului, înainte de a le preda Muzeului Antichităților din Cairo.
Problema a fost că inventarul prezentat de Carter nu corespundea cu cel al obiectelor păstrate în muzeu, iar asta însemna că unele dispăruseră la scurtă vreme după predarea lor. Cum acuzele de furt a început să crească în ultimii ani, o acțiune amplă de identificare a artefactelor pierdute a fost întreprinsă la inițiativa autorităților egiptene și ale omologilor lor din Occident.
Astfel, a putut fi recuperat un colier ceramic, care fusese expus în Muzeul Metropolitan din New York până în anul 2011. Piese dintr-un alt colier, care fusese descoperit pe pieptul lui Tutankhamon, au fost identificate în colecția Muzeului de Artă din Kansas, precum și în colecții particulare. Alte zeci de obiecte au fost semnalate după ce au fost scoase la licitație din colecții private. Cele mai multe au ajuns deja la Cairo și au reîntregit colecția originală. Cât despre cel sau cei care le-ar fi sustras pentru a le vinde muzeelor și colecționarilor din lumea occidentală, ei bine, mai toate indiciile duc chiar la Howard Carter.
Sursa foto: profimedia.com
2
5
