Lumina „fantomă” din jurul sistemului nostru solar rămâne fără explicație ● Monștrii care au supraviețuit celei mai mari extincții a vieții din istoria Terrei ● Cartofii nu își merită deloc reputația proastă
Lumina „fantomă” din jurul sistemului nostru solar rămâne fără explicație
Peste 200.000 de fotografii realizate cu ajutorul telescopului spațial Hubble și mii de analize realizate de o echipă internațională de cercetători în cadrul proiectului SKYSURF au confirmat ceea ce astronomii observaseră de multă vreme, anume că există o sursă de lumină în jurul sistemului nostru solar. Nimeni nu a putut însă să explice proveniența acesteia.
Există mai multe posibilități, dar niciuna nu a putut fi confirmată până în prezent. Stelele și galaxiile aflate în apropierea sistemului nostru solar nu pot explica ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „lumina fantomă”. Cea mai vehiculată ipoteză ia în calcul o componentă a sistemului nostru solar încă nedescoperită.
Mai exact, ar fi vorba despre particule minuscule de praf și gheață, provenind de la comete, și care reflectă lumina solară. Această lumină reziduală a fost semnalată odată cu „un zid de hidrogen” în imediata apropiere a sistemului nostru solar în anul 1992, de către sondele spațiale Voyager 1 și 2. Ulterior, în anul 2018, sonda New Horizons a confirmat datele oferite de programul Voyager.
Este cert că specialiștii nu dețin încă toate datele pentru a formula o teorie viabilă. Iar programul SKYSURF a fost înființat tocmai pentru a identifica sursa acestei lumini misterioase.
Monștrii care au supraviețuit celei mai mari extincții a vieții din istoria Terrei
O veritabilă lovitură de teatru în ceea ce privește cea mai mare extincție a vieții, cea de la finalul Permianului, acum 252 de milioane de ani, a fost oferită de mai multe fosile descoperite în Bazinul Karoo din Africa de Sud.
Pe scurt, acum 252 de milioane de ani, cel mai mare supervulcan înregistrat de-a lungul existenței formelor de viață complexe de pe Terra, a erupt continuu undeva între 200.000 și un milion de ani pe teritoriul Siberiei. Fenomenul cunoscut și sub numele de „Marea Moarte” a dus la o veritabilă reacție în lanț a unor evenimente catastrofale, fapt care a generat dispariția a peste 90% dintre formele de viață existente atunci.
Printre acestea, prădătorii alfa de la finalul Permianului, așa numitele gorgonopside, animale din grupul terapsidelor, forme de viață ce prezentau forme incipiente ale mamiferelor și, deopotrivă, ale reptilelor. Cele mai mari dintre acestea ajungeau la o greutate de circa 300 de kilograme și o lungime de 3,5 metri, dar forme cu dimensiuni mai reduse proliferau la sfârșitul Permianului.
Ei bine, gorgonopsidele ar fi fost unele dintre grupurile animale care au dispărut odată cu Marea Moarte, cu atât mai mult cu cât erau vârful lanțului trofic la vremea respectivă, unul care se prăbușea sub efectul supervulcanului amintit.
Surpriza a venit odată cu descoperirea a trei specimene fosile în Africa de Sud, specimene care existau încă la milioane de ani după eruperea supervulcanului siberian. În fapt, ultimele gorgonopside ar fi trăit atunci când primii dinozauri deja evoluau în Triasic, acum circa 230 de milioane de ani. Este adevărat că erau exemplare de dimensiuni nu mai mari decât ale unei vulpi dar, chiar și astfel, prezența lor este una cel puțin bizară. Atât de bizară încât cercetătorii au fost nevoiți să refacă datările și analizele de mai multe ori.
Pentru asta nu există decât o explicație. Anume că gorgonopsidele aveau încă suficientă pradă pentru a-și continua existența, iar efectele supervulcanului amintit să fi fost ceva mai greu de înțeles decât s-a crezut până acum. Mă rog, ar mai fi și varianta că arheologii sud-africani au greșit toate testele de până acum, ceea ce nu ar fi ieșit din comun, și astfel nu s-ar mai complica atât de mult lucrurile.
Cartofii nu își merită deloc reputația proastă
Pe măsură ce dietele cu un aport scăzut de carbohidrați au prins tot mai mult în ultimii ani, banalii cartofi au tins să fie înlocuiți cu alte tipuri de legume în alimentația de zi cu zi. În fapt, studiile mai vechi chiar arătau că există riscuri în cazul consumului de cartofi, cum ar fi apariția diabetului de tip 2.
Un studiu nou, publicat în revista de specialitate Diabetes Care, neagă însă toate aceste idei. Mai mult, spune că atât de blamații cartofi nu au niciun efect în ceea ce privește apariția diabetului de tip 2 și nici nu prezintă alte efecte negative.
În realitate, ar fi vorba doar de modul în care sunt gătiți. Mai exact, prăjirea lor sau asocierea cu untul, carnea roșie și băuturile carbogazoase ar fi adevăratele cauze ale riscurilor la adresa sănătății celor care îi consumă. Pe scurt, autorii articolului ne sugerează să îi mâncăm fierți. Au fibre și vitamine, sunt mai sănătoși decât credeați și vă vor face să arătați precum zeii olimpieni. Mă rog, asta dacă vreți să fiți sănătoși și să arătați bine. Așa zic specialiștii.
Sursa foto: Profimediaimages.ro
0
5
