Tehnologia te prostește! ● În anumite zone din SUA, e riscul mai mare să fii împușcat pe stradă decât dacă mergi la război ● Ce părere aveți despre mineritul în spațiul cosmic? ● NASA vrea să bage banii în asteroizi
Tehnologia te prostește!
Nu e ca și cum ar fi venit cercetătorii de la Universitatea din Bath, Marea Britanie, să descopere apa caldă. Știe toată lumea că dacă stai zi lumină să împuști rățuște și nave cosmice în jocuri pe calculator, sau dacă arzi gazul ore întregi pe rețele de socializare, nu prea e cazul să speri la vreun premiu Nobel. Mă rog, dacă ești mai tânăr, s-ar putea să nu mai speri nici să treci clasa, ceea ce nu e o exagerare, ci un fapt în sine.
Diferența este că specialiștii de care pomeneam au făcut și niște teste în sensul ăsta, poate poate or prinde-o și cei care au înroșit telefoanele și tastaturile de atâta butonat. Și, zic englezii ăia, există două vești. Ca de obicei, una bună și una proastă. Vestea bună este că tehnologia te ajută să scapi de plictiseală. Fapt dovedit de ei cu ocazia pandemiei și a blocării oamenilor în case. Cum se săturaseră să stea cu ochii pe pereți, și cum nici curățenie nu poți face de cinci ori pe zi, social media s-a dovedit soluția salvatoare.
Partea proastă, realmente proastă, este că tocmai plictiseala profundă reprezintă motorul inovației, și tocmai ăsta este blocat de tehnologie. Cum s-ar zice, dacă ai mult timp liber, încep să îți vină și ideile. Dacă nu, nu. Așa au demonstrat ei, intervievând mai mulți voluntari, că anumiți oameni și-a găsit preocupări ceva mai productive. Unii au citit, alții s-au apucat să învețe meserii și meșteșuguri noi, alții au venit cu idei de afaceri șamd.
Cei mai mulți însă au preferat să scape de plictiseală în modurile prezentate inițial. Iar ăștia sunt, vorba aia, inutili pentru societate și pentru ei înșiși, că nu fac decât să își estompeze creativitatea și să își rateze potențialul. Ca să nu o lungim, și tehnologia asta e ca o adicție. Poate fi benefică în doze mici dar, dacă ajungi dependent, ai cam feștelit flamura. Cum ziceam, nu e ca și cum ar fi descoperit cercetătorii apa caldă, dar acum aveți și dovada științifică a existenței ei.
În anumite zone din SUA, e riscul mai mare să fii împușcat pe stradă decât dacă mergi la război
Problema e groasă, dacă au ajuns americanii să facă inclusiv studii pe seama ei. Și cum să nu facă, din moment ce, din 2020 încoace, armele de foc au devenit principală cauză a morții în rândurile copiilor, adolescenților și tinerilor americani?
O echipă formată din sociologi de la Universitatea Brown și Universitatea din Pennsylvania a prezent în Journal of the American Medical Association Open Network o statistică mai mult decât elocventă. Spre exemplu, în anumite orașe americane, așa cum zice și titlul, riscul să fii împușcat este mai mare decât dacă te-ar fi trimis patria în războiul din Afganistan sau din Irak.
Astfel, în orașe precum Chicago sau Philadephia, riscul să îți facă cineva de petrecanie cu o armă de foc este de 3,23 ori mai mare, respectiv de 1,9 ori mai mare, decât dacă ai fi servit 15 luni în vreun teatru de război precum cele menționate. Evident, nu peste tot e la fel. În cartierele rău famate din Los Angeles sau New York ai totuși cu 70%, respectiv 91%, mai mult șanse să nu te trezești mort.
Una peste alta, zic sociologii, creșterea numărului de atacuri armate are profunde cauze sociale. Lipsa perspectivei, consumul de alcool sau narcotice, vagabondajul, bolile psihice șamd. Ei bine, aici ar trebui lucrat, zic ei, dacă se speră la o reducere a cifrelor mai sus menționate. Curios este că studiul nu zice nimic despre vânzarea liberă a armelor, muniției și a alcoolului, uneori la pachet, către populație. Dar, na, nici noi nu suntem sociologi ca să ne dăm cu părerea.
Ce părere aveți despre mineritul în spațiul cosmic?
Întrebare nu era musai pentru voi, dar puteți lăsa o părere în secțiunea de comentarii. Ideea e că o echipă de cercetători australieni chiar avea dilema asta și s-a gândit să o și publice într-o revistă de specialitate, respectiv Sustainability.
Pe scurt, având în vedere că, de când cu conștientizarea poluării și a impactului ei, mineritul a cam devenit o cenușăreasă a industriilor. Prin urmare, specialiștii respectivi au făcut un sondaj de opinie ca să vadă ce părere are publicul larg cu privire la mineritul în diferite zone: în Antarctica, în oceane, pe Lună sau pe asteroizi? Și nu s-au oprit doar la Australia, ci au făcut sondajul online în 27 de țări dezvoltate, implicând în jur de 5.000 de persoane.
A reieșit, cum era de așteptat, că lumea e împotriva mineritului pe Terra, motivul fiind poluarea. Mai puțin previzibilă a fost reticența cu privire la mineritul pe Lună. Unii dintre cei intervievați sunt de părere că Luna nu ar trebui făcută praf cu astfel de activități. Opțiunea general acceptată a rămas astfel aia cu asteroizii.
Acolo, oricum nu îi pasă nimănui de poluare și nici nu prea ai ce să distrugi. Ba dimpotrivă, mai reduci din pericolul unui posibil impact. Partea realmente proastă este că și mineritul pe Lună și cel pe asteroizi sunt doar niște idei și nimeni nu are de gând să se apuce de așa ceva în viitorul apropiat. Ar fi niște planuri, dar slabe șanse să le vedem noi puse în aplicare prea curând.
Oricum, e bine de știut ce părere are lumea, că altfel nici nu plecau americanii, chinezii sau cine știe ce altă națiune, să se apuce de minerit prin spațiu, doar ca să se trezească pe Terra cu vreo petiție online care să le rupă gura și să le zădărnicească orice inițiativă.
NASA vrea să bage banii în asteroizi
Mă rog, nu chiar în asteroizi ci în observarea lor. Apropo de petiții și asteroizi, oamenii de știință de la NASA speră că vor primi fonduri de 1,2 miliard de dolari din partea Congresului, după ce peste 5.000 de persoane au solicitat autorităților să investească în așa numitul NEO Surveryor.
Ce e NEO Surveyor? Deocamdată nu e nimic. Dar, în plan, se vrea a fi un satelit revoluționar, capabil să depisteze asteroizii și alte corpuri cerești care zboară prin sistemul nostru solar, mai ales pe cei sau cele care au de gând să își intersecteze traiectoria cu Terra.
Cum ar veni, satelitul NEO ar deveni cea mai eficientă sculă a noastră în încercarea de a depista potențialele pericole din spațiul cosmic. Și va fi peste tot ce avem acum, deoarece va fi capabil să identifice amprenta termică a corpurilor amintite. Deci, eficiență sporită.
Acum, dacă Congresul dă undă verde la bani, nu înseamnă că de la anul NEO își va începe treaba. Mai e mult până departe. Zic oamenii de la NASA că, la o privire optimistă, de abia prin 2028 să îi dea drumul. Noi să fim sănătoși până atunci!
Sursa foto: profimediaimages.ro
1
9
